Conform Libertatea: Șeful SPP dă în judecată Ministerul Educației pentru teza de doctorat
Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, a inițiat, pe 10 septembrie 2026, un proces la Curtea de Apel București împotriva Ministerului Educației. Obiectivul acțiunii în instanță este blocarea oricărei tentative de verificare a tezei sale de doctorat, suspectată de a fi plagiată în proporție de 30%. Pahonțu, director civil al SPP din 2005, deține cea mai lungă funcție de șef al unui serviciu de informații din România, fiind în rezervă cu gradul de general cu 4 stele din 2024.
Controversele din jurul carierei șefului SPP
De-a lungul celor 21 de ani de mandat la conducerea SPP, Lucian Pahonțu a fost subiectul unor speculații legate de spionaj politic și intermedierea unor relații neoficiale între reprezentanții celor trei puteri în stat. Aceste controverse au reapărut recent, amplificate de apariția unei fotografii în care Pahonțu și președintele Nicușor Dan erau surprinși la aceeași masă, într-un restaurant din Bruxelles, alături de europarlamentari.
Presa a dezvăluit, de asemenea, că Lucian Pahonțu, pe atunci locotenent, ar fi condus un pluton al trupelor de Securitate implicat în reprimarea revoluționarilor în decembrie 1989, în zona Baricadei de la Inter. Mai mult, teza sa de doctorat, susținută în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, ar conține pasaje plagiate în proporție de 30% și ar fi redactată într-o manieră similară cu mentalitatea lui Nicolae Ceaușescu, calificând revoluționarii drept huligani. Comisia de etică a UNAP a demarat deja o analiză asupra tezei intitulate „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”.
Demersul juridic al lui Pahonțu
Prin acțiunea depusă în instanță, avocații lui Lucian Pahonțu solicită judecătorilor să constate că teza sa de doctorat a produs efecte juridice și patrimoniale de peste 20 de ani. Se argumentează că organisme precum Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) sau Ministerul Educației și-au pierdut dreptul de a-i retrage titlul de doctor, în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale din 2022.
Apărarea generalului susține că orice eventuală desființare a titlului s-ar putea face exclusiv printr-un proces în contencios administrativ, iar judecătorii ar putea verifica doar respectarea pașilor formali din 2003, fără a reevalua conținutul științific sau existența plagiatului. Pahonțu invocă faptul că a respectat rigorile academice în vigoare la momentul susținerii tezei, iar originalitatea și integritatea acesteia nu pot fi puse sub semnul îndoielii prin prisma unor standarde ulterioare.
Argumentele apărării și consecințele procesului
Avocații lui Lucian Pahonțu afirmă că teza a fost verificată prin trei programe antiplagiat, iar rezultatele confirmă originalitatea lucrării. Aceștia susțin că cadrul normativ din 2003 nu prevedea standarde naționale de evaluare sau mecanisme de reevaluare a conținutului științific de către CNATDCU. Evaluarea revenea comisiei de specialiști din cadrul instituției organizatoare.
Acțiunea în instanță are scopul de a proteja și recunoaște situația juridică născută prin emiterea actului administrativ de acordare a titlului de doctor, precum și drepturile dobândite. Procesul va bloca, cel mai probabil, analiza tezei de doctorat. Practica obișnuită este suspendarea procedurilor administrative de analiză a sesizărilor de plagiat atunci când aspecte fundamentale, precum dreptul de a verifica un titlu, fac obiectul unui litigiu pe rol. Autoritatea administrativă evită emiterea unui verdict ce ar putea fi lovit de nulitate. În acest context, CNA
Controverse și protecția titlului
Generalul Pahonțu a depus o acțiune în instanță pentru a împiedica Ministerul Educației să îi verifice teza de doctorat suspectată de plagiat. Acesta susține că titlul de doctor a fost acordat în 2003, respectând normele în vigoare la acea vreme, și că nu poate fi supus unor standarde ulterioare. Avocații săi argumentează că o eventuală analiză a tezei ar trebui să se limiteze la aspectele formale ale procedurii din 2003.
Demersul juridic și consecințele
Procesul inițiat de șeful SPP la Curtea de Apel București ar putea bloca orice demers de verificare a tezei sale de doctorat. Odată ce instanța este sesizată, autoritățile administrative, precum Ministerul Educației și CNATDCU, au ca practică suspendarea procedurilor administrative referitoare la plagiat, pentru a evita pronunțarea unor decizii ce ar putea fi ulterior anulate de instanță. Astfel, cât timp instanța va stabili competența de analiză, instituțiile respective nu vor putea emite un verdict privind posibila încălcare a integrității academice a tezei.
Sursa: Libertatea
