ULTIMA ORĂ
Noua Lege a Salarizării intră în faza finală, cu modificări semnificative pentru Educație și Sănătate Parlamentari tăcuți: Cine sunt aleșii care au vorbit cel mai puțin în plen Un an și jumătate de la preluarea mandatului, iar unii parlamentari pare că au adoptat politica struțului Dunărea, sub asediu: Buzoianu, alarmă privind debitul Discuții cruciale la Cotroceni pe tema Legii salarizării Președintele Nicușor Dan a convocat liderii principalelor partide politice – PSD, PNL, USR și UDMR – marți după-amiaza, la Palatul Cotroceni, pentru o nouă rundă de discuții vizând Legea salarizării USR acuzat că propagă știri false privind rezerva valutară Uniunea Salvați România (USR) susține, printr-o postare pe rețelele de socializare, că demiterea Guvernului prin moțiunea de cenzură depusă de AUR și PSD a pus o presiune uriașă pe cursul leu/euro Încercare finală pentru Legea salarizării unitare Președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți, ora 16:00, o întâlnire crucială la care vor participa liderii celor mai importante partide politice din România: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) Noua Lege a Salarizării intră în faza finală, cu modificări semnificative pentru Educație și Sănătate Parlamentari tăcuți: Cine sunt aleșii care au vorbit cel mai puțin în plen Un an și jumătate de la preluarea mandatului, iar unii parlamentari pare că au adoptat politica struțului Dunărea, sub asediu: Buzoianu, alarmă privind debitul Discuții cruciale la Cotroceni pe tema Legii salarizării Președintele Nicușor Dan a convocat liderii principalelor partide politice – PSD, PNL, USR și UDMR – marți după-amiaza, la Palatul Cotroceni, pentru o nouă rundă de discuții vizând Legea salarizării USR acuzat că propagă știri false privind rezerva valutară Uniunea Salvați România (USR) susține, printr-o postare pe rețelele de socializare, că demiterea Guvernului prin moțiunea de cenzură depusă de AUR și PSD a pus o presiune uriașă pe cursul leu/euro Încercare finală pentru Legea salarizării unitare Președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți, ora 16:00, o întâlnire crucială la care vor participa liderii celor mai importante partide politice din România: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR)
AcasăPolitică internă › Parlamentari tăcuți: Cine sunt aleșii care au vorbit cel mai puțin în plen Un an și jumătate de la preluarea mandatului, iar unii parlamentari pare că au adoptat politica struțului
Politică internă

Parlamentari tăcuți: Cine sunt aleșii care au vorbit cel mai puțin în plen Un an și jumătate de la preluarea mandatului, iar unii parlamentari pare că au adoptat politica struțului

Conform Libertatea: Parlamentari tăcuți: Cine sunt aleșii care au vorbit cel mai puțin în plen

Un an și jumătate de la preluarea mandatului, iar unii parlamentari pare că au adoptat politica struțului. Analiza activității în plen arată că un număr semnificativ de aleși au avut intervenții minime, mulțumindu-se, în mare parte, doar cu depunerea jurământului. PNL conduce detașat în acest clasament al tăcerii, cu 12 membri care nu auavut alte intervenții în plen.

Printre aceștia se numără și nume cunoscute, precum Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației. Alături de el, Marilen Pirtea, Alexandru Andrei, Ștefan Stoica, Alexandru Popa, Adrian Mocanu, Ion Iordache, Cristian Buican, Mihai Culeafă, Ionuț Teslariu, Firuța Neacșu și Iosif Jianu sunt parlamentarii liberali care au contribuit cu o singură luare de cuvânt. Unii dintre aceștia, precum Firuța Neacșu, Iosif Jianu sau Ionuț Teslariu, au intrat în PNL prin transferuri de la formațiuni politice considerate suveraniste.

PSD și tăcerea aleșilor săi

Partidul Social Democrat se situează pe locul al doilea în topul parlamentarilor cu intervenții reduse. Din cei 117 aleși ai PSD, 11 au vorbit în plen doar la depunerea jurământului. Printre aceștia se numără figuri influente precum Marian Neacșu, fost vicepremier și o eminență cenușie a PSD, dar și Paul Stănescu, fost secretar general al formațiunii și un politician puternic în regiune.

Lista sociali-democraților cu o singură intervenție în plen este completată de Ion Samoilă, Irina Stoenica, Eliza Peța Ștefănescu, Laurențiu Neculăescu, Lucian Titus Morar, Marius Iancu, Răzvan Ciorta, Vasile Budacă și Marius Dunca. Se remarcă faptul că deputata Eliza Peța-Ștefănescu a avut un număr similar de intervenții și în mandatul precedent, doar trei în patru ani. De asemenea, Marius Iancu a înregistrat doar două intervenții în plen în mandatul anterior.

AUR și USR, mai vocale, dar cu excepții

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), principalul partid de opoziție, prezintă o situație diferită, cu doar trei deputați care au intervenit în plen strict la depunerea jurământului. Aceștia sunt Titus Păunescu, Mihai Claudiu Gheorghe și Florin Cîrligea, aleși care nu beneficiază de o notorietate centrală semnificativă.

La polul opus, Uniunea Salvați România (USR) are un singur deputat care a rămas la tăcere în plen, cu excepția jurământului: Teodor Lazăr. Acesta este singurul reprezentant al USR care a avut o singură intervenție oficială în legislativul curent.

Neafiliați și reprezentanți ai minorităților, pe aceeași listă

Dintre cei 22 de parlamentari neafiliați, care au părăsit grupurile parlamentare inițiale, trei au fost auziți în plen doar la depunerea jurământului. Primul este Andrei Csillag, fost deputat din partea Partidului Oamenilor Tineri (POT). Al doilea nume, mult mai cunoscut, este George Becali, care a fost exclus din AUR în acest mandat și a mai avut o experiență parlamentară în trecut, ca membru PNL. Al treilea parlamentar reticent la intervențiile în plen este Ciprian Pintea, de asemenea fost senator POT.

Minoritățile naționale au și ele reprezentantul lor în acest clasament al tăcerii: Ognean Cîrstici, reprezentantul Uniunii Sârbilor din România. Acesta nu este la prima experiență de acest tip, având în mandatul precedent doar depunerea jurământului pe parcursul celor patru ani. Astfel, un minut de discurs la depunerea jurământului, în peste cinci ani și jumătate de activitate parlamentară.

Sursa: Libertatea