Conform Financialintelligence.ro: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat joi, 30 aprilie 2026, un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează declasificarea arhivelor diplomatice din perioada ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Decizia are ca scop oferirea accesului public la documente considerate anterior secrete, inclusiv dosare referitoare la evenimente cheie ale tranziției României post-comuniste.
Deconspirarea istoriei: Ce documente vor fi făcute publice?
Proiectul de declasificare include 5.376 de dosare, însumând 768 de mape de arhivă, echivalentul a aproximativ 100 de metri liniari de raft. Printre documentele care vor fi accesibile publicului se numără informații despre alegerile din mai 1990, mineriade, vizita Regelui Mihai și corespondența cu Uniunea Sovietică (URSS). Titlurile dosarelor, păstrate în ortografia originală, reflectă diversitatea temelor abordate: „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” şi „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
Potrivit ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, „Românii au dreptul să ştie cu adevărat istoria tranziţiei României.” Documentele vizează „cum s-a reaşezat politica externă a României după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză post-Război Rece”.
Excepții și pași următori în proces
De la declasificare sunt exceptate materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele referitoare la securitatea misiunilor diplomatice și consulare. Acestea vor fi evaluate separat, în conformitate cu legislația privind protecția informațiilor clasificate. MAE continuă astfel efortul de transparentizare, după declasificarea documentelor elaborate până în decembrie 1989.
Accesul la arhive și importanța transparenței
Proiectul de Hotărâre de Guvern este disponibil pe pagina web a MAE, la secțiunea „Transparență decizională”. Această inițiativă marchează un pas important în deschiderea arhivelor diplomatice și în promovarea unei culturi a transparenței. „O democraţie matură nu se teme de propria istorie ci o publică spre consultare cetăţenilor”, a declarat ministrul Ţoiu.
Sursa: Financialintelligence.ro
