Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un discurs politic despre situația actuală a României. Acesta a făcut o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic, pe care le consideră responsabile pentru asasinarea voievodului, și ceea ce numește „globaliștii anticreștini” de astăzi, care ar teme de unitatea românilor.
Într-o postare pe Facebook, Georgescu l-a descris pe Mihai Viteazul drept un domnitor credincios și primul care a reușit să unească românii prin forța armelor. Mesajul a fost publicat pe 9 august, ziua în care s-au împlinit 425 de ani de la uciderea voievodului pe Câmpia Turzii.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Potrivit lui Călin Georgescu, Mihai Viteazul a devenit un obstacol pentru Imperiul Habsburgic nu doar prin puterea sa politică și militară, ci mai ales prin idealul pe care îl reprezenta: unirea românilor. Pornind de la această interpretare, fostul candidat la Președinție a stabilit o legătură directă cu România contemporană.
Georgescu afirmă că, la fel ca în trecut, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de „globaliștii anticreștini”, se tem de românii uniți. Mesajul său reiterează o temă recurentă în discursul său public, anume existența unor forțe externe care ar încerca să împiedice unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.
Georgescu: Nu doar voievodul trebuia eliminat, ci și ideea unirii
În viziunea lui Călin Georgescu, asasinarea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și proiectul politic pe care acesta îl simboliza. Mihai Viteazul a reușit, în 1600, să reunifice pentru o scurtă perioadă Țara Românească, Transilvania și Moldova sub o singură conducere. Această domnie a devenit ulterior un simbol major al unității românilor.
Voievodul a fost ucis pe 9 august 1601, în tabăra militară de lângă Turda, de către un grup de mercenari trimiși să-l aresteze, fapt atribuit ordinului generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost transportat în Țara Românească și îngropat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul unde a fost depus trupul rămâne necunoscut cu certitudine.
Apel la credință, rugăciune și unitate
Călin Georgescu își încheie mesajul pe un ton religios, corelând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia duminicii respective. În viziunea sa, puterea românilor de a rămâne uniți nu provine doar dintr-un proiect politic, ci trebuie să se sprijine pe credință, rugăciune și post. Fostul candidat la Președinție invocă imaginea grăuntelui de credință ce poate muta munții și îndeamnă românii să fie uniți atât între ei, cât și în relația cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
