Conform Buletin.de: Cluj-Napoca a detronat Bucureștiul în clasamentul general al „indicelui magnet” conceput de Funky Citizens, care măsoară atractivitatea zonelor urbane funcționale din România. Analiza, desfășurată pe perioada 2016-2025, a luat în considerare patru direcții: masă economică, impuls de creștere, atracție în teritoriu și talent.
În timp ce zona urbană a Bucureștiului rămâne singurul pol de nivel național, ocupând detașat primul loc la „masă economică”, Cluj-Napoca a urcat pe prima poziție în clasamentul general cu un scor de 4,17, depășind Bucureștiul, care a obținut 4,69. Un scor mai mic în acest clasament indică o performanță superioară.
Ascensiunea Clujului se datorează, în principal, impulsului de creștere și indicatorului de talent. La impulsul de creștere, Clujul are rangul mediu 2,5, față de 6,8 al Bucureștiului. La capitolul talent, Clujul ocupă primul loc, în timp ce Capitala se clasează pe poziția a cincea.
Talentele și piața muncii
În anul universitar 2024-2025, Bucureștiul concentra peste 180.000 de studenți, 31,8% din totalul național. Cu toate acestea, raportat la populația zonei funcționale, Capitala are între 70 și 80 de studenți la mia de locuitori, de două ori mai puțin decât Cluj-Napoca, care ajunge la 167,5 studenți la mia de locuitori.
Pe piața muncii înalt calificate din sectorul privat, care include IT, comunicații, finanțe și servicii profesionale, companiile din zona Bucureștiului aveau 267.000 de angajați, reprezentând 53% din totalul național. Însă, raportat la populația în vârstă de muncă, Cluj-Napoca a urcat pe primul loc, cu 161 de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, devansând Bucureștiul, care are 155 la mie. Acum zece ani, în 2016, Bucureștiul era net superior, cu 129 de posturi calificate la mia de locuitori, față de 102 în Cluj.
Universitățile din Capitală produc anual doar 17 absolvenți pentru fiecare 100 de locuri de muncă înalt calificate, ceea ce indică o dependență critică a economiei bucureștene de atragerea absolvenților formați în alte centre universitare.
Decalajul economic și provocările europene
În ciuda prosperității statistice a Capitalei, datele Eurostat și prognozele oficiale indică o fractură economică severă la granițele Bucureștiului și o încetinire a ritmului de creștere. În timp ce regiunea București-Ilfov avea în 2023 un PIB pe cap de locuitor de 181% din media UE, această medie era trasă în sus exclusiv de Municipiul București (217%), județul Ilfov înregistrând doar 73% din media UE. Zonele limitrofe, precum județul Giurgiu, ajung la 35% din media Uniunii Europene.
Proiecțiile indică o scădere a ponderii Bucureștiului în PIB-ul României de la 26,6% în 2023 la 24,2% în 2028. În același interval, deși media națională a PIB-ului pe cap de locuitor va crește, Bucureștiul ar urma să înregistreze cea mai abruptă reducere relativă față de media națională. Singurul capitol unde regiunea București-Ilfov rămâne solidă este nivelul salarial, cu un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei în 2025.
Modificările în modul în care Uniunea Europeană va finanța România în exercițiul bugetar 2028-2034 reprezintă o provocare majoră. Înlocuirea programelor operaționale cu un Plan de Parteneriat Național și Regional, bazat pe reforme și rezultate, înseamnă că zonele urbane funcționale nu vor mai avea alocări garantate, ci vor primi fonduri doar dacă proiectele metropolitane sunt incluse în planul național. Experții Funky Citizens avertizează că „Planul României se scrie acum” și ceea ce nu va fi inclus în lunile următoare nu va beneficia de finanțare până în 2035.
Soluția propusă de analiză este instituirea unui mecanism de guvernare integrat la scara întregii zone urbane funcționale București-Ilfov, care să includă o autoritate unică de transport și planificare, un tren metropolitan și o reanaliză a legii finanțelor publice locale. Implementarea unei astfel de reforme este, însă, blocată de interesele locale ale primăriilor din București și Ilfov.
Sursa: Buletin.de
