Conform Stiripesurse.ro: Armata României își consolidează apărarea pentru următorul deceniu
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat recent Planul de Înzestrare a Armatei României (PIAR) pentru perioada 2027-2036. Acest document strategic detaliază achizițiile militare și prioritățile naționale în domeniul apărării, venind într-un context regional marcat de instabilitate, la patru ani de la începutul conflictului din Ucraina.
Planul de Înzestrare a Armatei României reprezintă principalul document programatic prin care se asigură dezvoltarea unitară a capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor, conform legislației în vigoare. Elaborat în baza legilor care reglementează funcționarea CSAT și planificarea apărării, PIAR vizează alinierea capacităților militare la standardele NATO și la obligațiile asumate prin tratatele internaționale.
Impactul conflictului din Ucraina și angajamentele NATO
Contextul securitar regional imprevizibil, accentuat de războiul din Ucraina, a determinat o reevaluare a modului în care Armata Română trebuie să răspundă noilor tipuri de amenințări. Ministerul Apărării Naționale (MApN) subliniază importanța existenței unor capacități militare pregătite pentru intervenții rapide, dar și necesitatea consolidării industriei naționale de apărare, în special în producția de muniție.
De asemenea, incidentele survenite în apropierea graniței României au accelerat achizițiile de senzori și mijloace de contracarare. Angajamentele financiare asumate de statele membre NATO, inclusiv ținta de a aloca anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare până în 2035, contribuie la amplificarea programelor de modernizare și la creșterea achizițiilor de tehnică militară și muniții. Această țintă se împarte în 3,5% pentru cheltuieli de apărare propriu-zise și 1,5% pentru cheltuieli conexe, precum infrastructura, cibersecuritatea și reziliența.
PIAR este un document pe termen lung, cu un orizont de 10 ani, care se actualizează anual. La fiecare revizuire, se iau în considerare evoluția mediului de securitate, lecțiile învățate din conflictele recente, necesitatea consolidării capabilităților NATO și situația execuției bugetare și a contractelor de achiziții. Prioritățile sunt organizate în șase mari categorii de capabilități, conform terminologiei NATO. Acestea includ echipamente pentru lupta directă („Engage”), protecția trupelor și a teritoriului („Protect”), sistemele de comandă și control („C3”), culegerea de informații („Inform”), proiecția forțelor („Project”) și susținerea logistică („Sustain”). Printre achizițiile vizate se numără armament individual conform standardelor NATO, sisteme de luptă individuale avansate, transportoare blindate, vehicule tactice ușoare, mașini de luptă a infanteriei, nave, sisteme de artilerie precum HIMARS, avioane multirol F-16 și F-35, drone kamikaze, sisteme antiaeriene PATRIOT, SHORAD, MANPAD, C-RAM, precum și sisteme de apărare cibernetică.
Proiecte prioritare și finanțare europeană
O parte din programele de înzestrare sunt deja în derulare, beneficiind de resurse financiare angajate anterior. Printre acestea se numără sistemele PATRIOT, transportoarele blindate Piranha 5, sistemul HIMARS, avioanele F-35, obuzierele de calibrul 155 mm și tancurile principale de luptă.
Pe lângă programele naționale, o componentă semnificativă a înzestrării va fi finanțată prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe). România are planificate 22 de proiecte prin acest mecanism, dintre care 14 au fost deja semnate. Lista include sisteme MANPAD, drone mici, platforme de transport multifuncționale, mașini de luptă a infanteriei, sisteme de simulare, sisteme de apărare antiaeriană mobile și pe bază de sol, precum SkyRanger și SkyNex, sisteme de rachete sol-aer cu bătaie medie și centre de operații tactice asociate, radare Gap Filler, nave de patrulare maritimă (OPV), rachete antinavă, sisteme antiaeriene cu rază foarte apropiată (Millennium Gun), vedete rapide, muniții de tip loitering, elicoptere multi-misiune, soluții informatice integrate C4ISR, muniții de calibru 35 mm, centre de operațiuni de securitate (SOC) și centre de date mobile. Un proiect comun cu scopul producției de drone destinate Ucrainei este, de asemenea, inclus.
România beneficiază de o sumă totală de 16,68 miliarde de euro prin instrumentul SAFE, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt alocate Ministerului Apărării Naționale. Pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri, MApN precizează necesitatea unei creșteri graduale a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030, prin legea bugetului de stat, pentru a completa finanțarea europeană și a asigura derularea la timp a proiectelor.
În paralel cu proiectele SAFE și cele aflate în execuție, MApN ia în considerare inițierea unor noi programe prioritare. Acestea vizează sisteme autonome subacvatice sau de suprafață pentru Forțele Navale, sisteme navale pentru protecția porturilor, vedete rapide, sisteme radar și senzori pasivi pentru supravegherea spațiului aerian, echipamente de geniu și un sistem de război electronic.
România, prin decizia CSAT, va continua procesul de modernizare a forțelor armate, cu un accent pe consolidarea capacităților defensive și pe adaptarea la provocările unui mediu de securitate dinamic.
Sursa: Stiripesurse.ro
