Conform Gândul: USR acuză „dosare politice” în timp ce liderii săi se confruntă cu investigații, marcând o schimbare de ton față de atitudinea anterioară față de adversarii politici. Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider al USR, se află în centrul atenției după ce procurorii DNA Timișoara au deschis un dosar penal privind deturnarea de fonduri la Colterm, compania locală de termoficare. Această situație contravine retoricii USR de luptă împotriva corupției și de solicitare a demisiei imediate a celor anchetați.
Reacția USR la acuzațiile de deturnare de fonduri
Dominic Fritz a reacționat vehement la deschiderea dosarului penal, calificându-l drept o „dispută contabilă” transformată în „deturnare” și susținând că nimeni nu a furat bani. El consideră dosarul „ridicol și revoltător”, afirmând că DNA duce lupta anticorupție în derizoriu. Această atitudine a fost întâlnită și în alte cazuri, precum cele ale lui Vlad Voiculescu și Clotilde Armand, unde USR a invocat constant „comanda politică” și „sistemul” care îi vânează.
Cristian Ghinea, un alt lider USR, a sărit în apărarea lui Fritz, invocând o „justiție securistică” și sugerând că președintele României și-ar fi „vândut” sufletul. Această strategie de victimizare și acuzație la adresa justiției pare a fi o tactică recurentă a partidului atunci când proprii membri ajung sub lupa organelor de anchetă.
Istoricul conflictelor USR cu Justiția
Situația actuală a liderilor USR contrastează puternic cu modul în care partidul a reacționat în trecut la problemele penale ale adversarilor politici. În cazul Liviu Dragnea, USR a cerut public demisia imediată și a lăudat Justiția ca fiind „independentă” și „imparțială”. Similar, Victor Ponta a fost constant catalogat drept „penal” și USR a refuzat orice colaborare cu el, considerându-l un exponent al „sistemului corupt”.
Chiar și în scandalul „Nordis”, USR a cerut demisia lui Sorin Grindeanu, prezentând cazul drept un exemplu de „corupție” cu „protecție politică”. Retorica partidului se adaptează, se pare, în funcție de interesele politice, Justiția fiind „independentă” sau „capturată” în funcție de cine este vizat.
Clotilde Armand și Vlad Voiculescu, exemple de acuzații similare
Clotilde Armand, fost primar USR al Sectorului 1, a fost condamnată la un an de închisoare cu amânarea pedepsei într-un dosar de incompatibilitate și conflict de interese. Ea a respins acuzațiile, invocând din nou „arma politică” și „comanda politică”. Vlad Voiculescu, fost ministru USR al Sănătății, este urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID, acuzații pe care le-a respins, de asemenea.
Aceste cazuri arată un tipar în care liderii USR, atunci când se confruntă cu investigații penale, invocă imediat „dosare politice” și atacuri din partea „sistemului”, ignorând propriile rezoluții și sloganuri privind integritatea și lupta împotriva corupției.
Controversele din jurul Dominic Fritz și al conflictului de interese
Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie care i-a adus pierderea mandatului. Ministrul USR Radu Miruță a invocat atunci imperfecțiunea legilor, în timp ce Ionuț Moșteanu a acuzat ANI de „orbire selectivă”. Deputatul USR Iulian Lorincz a vorbit despre un „sistem” care vânează USR pentru că partidul refuză să se integreze în acesta.
Ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, a descris o situație apocaliptică în care „sistemul” l-a învins pe Fritz. Cu toate acestea, chiar liderul USR a fost descoperit în conflict de interese, o situație confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.
USR pare să fie bântuit de lozincile trecutului, precum „Justiție, nu corupție” și „Fără penali în funcții publice”. Cu toate acestea, partidul pare să-și fi abandonat propriile rezoluții, demonstrând o ipocrizie politică prin invocarea „dosarelor politice” ori de câte ori proprii membri sunt vizați de organele de anchetă. Justiția este considerată imparțială doar atunci când nu îi afectează pe cei din USR sau pe aliații lor politici.
Sursa: Gândul
