Conform Stiripesurse.ro: Teorii ale conspirației fac ravagii: Se va taxa apa din fântâni? Ce spune legea
Vestea că România ar putea impune taxe pe apa consumată în gospodării a generat o undă de șoc și numeroase teorii ale conspirației în spațiul public. Deși ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a clarificat că intenția vizează fermierii care își irigă serele, românii se tem că măsura s-ar putea extinde inclusiv la fântânile din curți. Proiectul de lege, aflat în dezbatere publică, transpune o directivă europeană și vizează, în principal, combaterea criminalității de mediu.
Proiectul de lege publicat de Ministerul Mediului, ce modifică Legea apelor nr. 107/1996, are ca scop transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu. Acesta propune pedepse sporite pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale. Este esențial de subliniat că, în prezent, documentul este doar un proiect, nu o lege deja adoptată. Ministerul Mediului a inițiat consultarea publică pentru acest proiect în iunie 2026, prelungind-o ulterior, și a anunțat că va fi promovat după formarea unui Guvern cu atribuții depline.
Cum a apărut controversa
Un articol din proiect specifică faptul că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor subterane sau de suprafață atunci când fapta poate deteriora semnificativ starea ecologică a unui corp de apă sau rezervele subterane. Această formulare a fost scoasă din context pe rețelele de socializare, sugerându-se o incriminare generală a oricărei fântâni săpate. În scurt timp, au apărut afirmații despre „prigoana fermierilor”, posibilitatea de a ajunge la închisoare pentru o fântână din curte, obligativitatea contoarelor pe fântâni, sigilarea acestora sau chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie. Claudiu Târziu a menționat pe rețelele sociale posibilitatea unor pedepse de zece ani de închisoare pentru săparea unei fântâni în propria curte, în timp ce alte postări au vorbit despre pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a afirmat chiar că vor fi montate contoare pe fântâni, iar într-o emisiune online a fost vehiculată teoria sigilării fântânilor începând cu 1 august. Niciuna dintre aceste măsuri, precum contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei pluviale, nu se regăsesc în proiectul oficial publicat de Ministerul Mediului.
Regimul actual al fântânilor
Regimul fântânilor gospodărești nu este un element nou introdus de acest proiect de lege, ci este deja reglementat de articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996. Conform legii în vigoare, apele subterane sau de suprafață pot fi utilizate gratuit pentru băut, adăpatul animalelor, udatul culturilor improprii consumului uman, igienă personală și alte nevoi gospodărești. Condiția este ca utilizarea să se facă fără instalații sau cu instalații de mică capacitate, ce nu depășesc 0,2 litri pe secundă, strict pentru necesitățile propriei gospodării. Acest prag de 0,2 litri pe secundă înseamnă un debit de aproximativ 17,28 metri cubi pe zi în condiții de funcționare continuă, un volum considerabil mai mare decât consumul unei gospodării obișnuite. Pentru astfel de utilizări, nu este necesară obținerea unui aviz de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege scutește persoanele fizice care folosesc apa în condițiile menționate de plata contribuțiilor, tarifelor și penalităților specifice gospodăririi resurselor de apă. Administrația Națională „Apele Române” a reiterat ferm că românii pot săpa și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, fără ca acest proiect să le afecteze drepturile.
Situația se diferențiază radical în cazul captărilor de apă de mare capacitate, destinate activităților economice, irigațiilor extensive, industriei sau comercializării. Astfel de utilizări sunt deja supuse autorizării conform legii. Dreptul de folosință asupra apelor, fie ele de suprafață sau subterane, se exercită, în principiu, pe baza autorizației de gospodărire a apelor, excepția fiind uzul gospodăresc individual, în limitele precizate. Această distincție este fundamentală: o fântână din care o familie își ia apă pentru consum casnic și grădina personală este diferită de o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, potențial în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul altor utilizatori. Legislația românească consideră apa o resursă naturală vulnerabilă și limitată, parte din domeniul public al statului, iar proprietatea asupra terenului nu conferă un drept nelimitat de exploatare a resurselor subterane.
Proiectul de lege propune, în cazul captărilor ilegale de apă susceptibile să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau cantitative a apelor subterane, pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani. Dacă aceste daune s-au produs efectiv, pedeapsa ar putea fi între doi și șapte ani. În ipoteza unor daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, sancțiunea penală poate ajunge la trei până la zece ani. Pentru aplicarea prevederilor penale, este necesară cumularea încălcării normelor de captare cu riscul producerii sau producerea efectivă a unor daune semnificative. Pedepsele de până la 20 de ani menționate în diverse discuții online sunt prevăzute doar pentru infracțiuni grave de mediu care conduc la decesul unei persoane, propunerea ministerului fiind de 10-20 de ani doar în astfel de cazuri extreme.
Proiectul nu a fost inițiat specific pentru fântânile din România, ci pentru a transpune Directiva UE 2024/1203, stabilind reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și a pedepselor în statele membre. Directiva europeană a fost adoptată în aprilie 2024 și trebuia transpusă național până pe 21 mai 2026. Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major asupra mediului, precum poluări industriale, deversări ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturi și depozitări ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.
Sursa: Stiripesurse.ro
