Conform România TV: Românii cer guvernare rapidă: Compromisul, soluția preferată
Marea majoritate a românilor consideră că este prioritară formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru implică compromisuri politice. Un sondaj INSCOP realizat în perioada 1-7 septembrie 2026 relevă că peste 50% dintre respondenți anticipează consecințe negative pentru țară din cauza prelungirii situației de interimat guvernamental.
AUR profită de instabilitatea politică, indică sondajul
Pe fondul crizei politice, partidul AUR se menține pe prima poziție în intențiile de vot, conform analiștilor. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică acest fenomen prin faptul că prelungirea blocajului politic favorizează natural AUR, prin extinderea și consolidarea bazei sale electorale.
63,9% dintre respondenți au afirmat că este mai important ca partidele politice să ajungă rapid la un acord pentru formarea unui guvern funcțional, chiar dacă vor fi necesare concesii. În contrast, doar 26,8% consideră că evitarea unor compromisuri majore este prioritară, chiar dacă procesul de formare a guvernului se va prelungi. Aproximativ 9,3% dintre participanți nu au oferit un răspuns.
Impactul prelungirii guvernului interimar, temut de cetățeni
Peste jumătate dintre participanții la sondaj, mai exact 52%, anticipează consecințe negative pentru România dacă guvernul va rămâne interimar în lunile următoare. Dintre aceștia, 32,4% estimează consecințe foarte negative, iar 19,6% consideră că efectele vor fi destul de negative. Un procent de 14% dintre respondenți cred că prelungirea interimatului ar putea genera consecințe pozitive, în timp ce 5,9% nu și-au exprimat o opinie.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, subliniază că românii transmit un mesaj clar pentru funcționalitate politică și reducerea incertitudinii. Compromisul devine o cerință importantă, în fața alternativelor de blocaj politic, indicând o preferință pentru pragmatism. Publicul pare dispus să accepte costurile negocierilor, dar mult mai puțin dispus să suporte costurile absenței unei decizii clare. Prelungirea guvernului interimar este percepută ca o sursă de vulnerabilitate, iar timpul politic pierdut începe să afecteze negativ susținerea electorală pentru partidele implicate în blocaje.
Directorul INSCOP avertizează că prăbușirea încrederii în partidele tradiționale, criza politică prelungită și nemulțumirile economice determină tot mai mulți alegători să se orienteze către AUR. El consideră realist scenariul în care formațiunea politică a lui George Simion ar putea ajunge singură la majoritatea absolută, în absența unor alternative credibile. Ștefureac menționează că nu îl surprinde menținerea AUR în jur de 40%, ci mai degrabă lipsa unei creșteri suplimentare, având în vedere succesiunea crizelor și lipsa de coerență a guvernării.
Directorul INSCOP pune accent pe blocajul partidelor tradiționale, pe disputele interne și pe incapacitatea lor de a construi un compromis politic funcțional. El consideră că cetățenii observă creșterea prețurilor și a facturilor, oportunități economice reduse, dar nu primesc din partea clasei politice un proiect clar de dezvoltare. Această discrepanță între agenda publică și cea a partidelor creează un teren fertil pentru populismul radical.
Remus Ștefureac afirmă că potențialul electoral al zonei radicale este deja semnificativ, depășind 46-47% prin însumarea intențiilor de vot pentru AUR și formațiuni precum SOS sau POT. El adaugă că, în lipsa unor alternative noi și credibile, aceste voturi s-ar putea consolida și mai mult.
Un alt argument invocat este sentimentul de abandon social, întâlnit și în alte țări, precum Germania de Est, dar și în România, unde nostalgia după perioada comunistă rămâne ridicată. În viziunea lui Ștefureac, AUR atrage nu doar votanți din mediul rural, diaspora și orașele mici, ci și categorii precum micii antreprenori, pe fondul nemulțumirilor legate de costurile de trai și lipsa de perspectivă. Cu toate acestea, directorul INSCOP respinge ideea unui derapaj iminent spre totalitarism, subliniind capacitatea societății românești de rezistență. El avertizează, însă, că efectele negative ale crizei actuale sunt deja vizibile și pot deveni mai grave.
Datele sondajului au fost culese prin interviuri telefonice (CATI) cu un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Sursa: România TV
