Conform Gândul: România riscă penalizări semnificative la fondurile europene din PNRR din cauza unor nereguli în raportările transmise Comisiei Europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, MIHAI ALEXANDRU GHIGIU, a explicat într-o conferință de presă că problemele vizează atât neîndeplinirea unor jaloane și reforme, cât și erori în documentația justificativă, lipsa datelor solicitate sau utilizarea unor regulamente de redactare diferite față de cele impuse de Bruxelles.
Probleme cu jaloanele și documentația justificativă
Ghigiu a detaliat că problemele se încadrează în trei categorii principale. Prima se referă la jaloanele și reformele care nu au fost respectate conform angajamentelor. A doua categorie este cea mai complexă și implică situații în care investițiile au fost realizate, dar documentele oficiale necesare pentru a demonstra îndeplinirea țintelor lipsesc sau sunt incomplete.
Ministrul a oferit exemplul unor proiecte de eficiență energetică unde, din documentele de raportare, lipsesc informații esențiale precum sursele de încălzire ale clădirilor. În alte cazuri, rapoartele au fost întocmite contrar cerințelor Comisiei Europene. „Practic, din această a doua categorie vom avea cel mai mult de lucru în perioada următoare, pentru că va trebui ca, în acele luni de contestații, să convingem Comisia Europeană că aceste investiții s-au realizat. Însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reușit să avem toate documentele la dispoziție pentru a demonstra că am îndeplinit jaloanele și țintele asumate”, a declarat Ghigiu.
Calitatea datelor și reglementări interne aplicate eronat
A treia categorie de probleme se referă la calitatea datelor transmise și la aplicarea unor reguli de redactare diferite de cele cerute de Comisia Europeană. Au fost identificate situații în care procese-verbale importante nu conțineau informațiile solicitate, generând întârzieri majore în deblocarea fondurilor.
Ministrul a menționat cazul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea Implementării Proiectelor de Investiții Publice), unde au existat contradicții între datele transmise Comisiei Europene în momente diferite și criteriile interne ale agenției, care nu corespundeau cadrului inițial agreat. Mai mult, unii indicatori comunicați Comisiei Europene de către AMEPIP prezentau diferențe față de cei asumați în documente.
Situații specifice la AMEPIP
Un exemplu concret prezentat de Ghigiu vizează consiliile de administrație ale companiilor de stat locale. Agenția și-a asumat un anumit procent de ocupare a posturilor în consilii, însă raportarea a fost diferită, neincluzând în calcul doar locurile ocupate permanent. Comisia Europeană se așteaptă la o raportare bazată pe realitatea posturilor ocupate permanent, în timp ce AMEPIP a considerat că este suficientă raportarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului. Aceste discrepanțe ridică semne de întrebare asupra rigurozității cu care sunt gestionate datele esențiale pentru accesarea fondurilor.
Deși ministrul nu a precizat suma exactă care nu a fost transferată României, a promis că va reveni cu detalii financiare în zilele următoare.
Sursa: Gândul
