Conform Gândul: Prin zidurile Palatului Parlamentului plouă, angajații fiind nevoiți să folosească găleți pentru a colecta apa care se infiltrează prin tavan. În doar două ore, patru găleți s-au umplut pe jumătate fiecare, demonstrând gravitatea problemei.
Anterior, publicația Gândul a semnalat existența unor crăpături periculoase în pereții care separă Camera Deputaților de Senat. Acum, efectele acestor degradări devin tot mai evidente, numărul crăpăturilor crescând și afectând mai multe etaje ale clădirii.
Casa Poporului, asaltată de ploaie
Chiar dacă afară plouă torențial, se pare că „Casa Poporului” sau Palatul Parlamentului nu se descurcă mai bine. Construcția monumentală, începută în urmă cu 42 de ani de Nicolae Ceaușescu, a ajuns să găzduiască puterea legislativă a României, dar se degradează vizibil.
Dacă la nivelurile inferioare crăpăturile erau atât de mari încât puteai introduce lejer două mâini, situația este la fel de precară, dacă nu chiar mai rea, la etajele superioare. La etajul al șaptelea, în zona Camerei Deputaților, precipitațiile abundente determină infiltrații serioase prin pereți.
Soluții improvizate pentru o clădire istorică
Pentru a face față inundațiilor interne, Palatul Parlamentului se apără cu soluții modeste: patru găleți și un mop. Culmea ironiei, chiar lângă un zid prin care plouă, se află o ușă pe care scrie „Direcția tehnică. Spațiu tehnic 1717”. Picăturile de apă continuă să curgă prin zid, umplând gălețile depuse de femeile de serviciu pe mocheta din holurile apropiate de lifturi.
Angajații par obișnuiți cu această situație și trec nepăsători pe lângă zonele afectate. Personalul de curățenie se ocupă de ștergerea apei de pe holuri și de golirea găleților în toalete.
Anterior, în urmă cu opt luni, Biroul pentru Informare Publică și Relația cu Societatea Civilă a Camerei Deputaților a transmis că serviciile de întreținere și curățenie se realizează cu personal propriu, spălarea covoarelor având loc semestrial, în timpul vacanțelor parlamentare, și ori de câte ori este necesar, cu aspiratoare profesionale.
Femeile de serviciu continuă să așeze recipientele sub zidurile crăpate prin care se vede cum pătrunde apa de ploaie, în așteptarea unor condiții meteorologice mai blânde. Situația reflectă o clădire emblematică, învinsă temporar de o ploaie torențială, care încearcă să-și salveze integritatea cu mijloace elementare.
Licitația pentru reparații, întârziată de buget
În 2023, a fost demarată o licitație pentru reparații la infrastructura din curtea clădirii, cu o valoare estimată la aproape 3 milioane de euro. Cheltuielile cu energia electrică au depășit, în 2025, 250.000 de euro lunar.
Încă din 2024, a fost realizată o expertiză tehnică pentru a analiza din punct de vedere structural zona afectată. Expertiza a relevat că problemele provin dintr-un ansamblu de cauze, inclusiv tratarea deficitară a rosturilor de dilatare în faza de construcție, tasări diferențiale apărute în cei peste 35 de ani de funcționare și efectele unor microseisme.
Administrația Palatului Parlamentului a comunicat că există un proiect pentru urmărirea tasărilor prin metode topografice, ca parte a unui proiect general de monitorizare a comportamentului clădirii. Lucrările de reparații corective vor fi contractate în funcție de alocarea bugetară, după actualizarea proiectului de urmărire. Palatul Parlamentului, construit începând cu 1984, este a treia cea mai mare clădire administrativă din lume ca suprafață. Costurile anuale cu întreținerea, securitatea și amenajările depășesc constant milioane de euro, facturile la energie fiind estimate la 10-15 milioane de euro anual.
Sursa: Gândul
