Conform Gândul: Președintele Nicușor Dan: Numirile șefilor SRI și SIE nu sunt o prioritate majoră
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu consideră o prioritate urgentă numirea unor directori civili la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Această afirmație vine în ciuda întârzierii prelungite în desemnarea noilor șefi ai celor două instituții, posturi vacante de peste trei ani. Președintele a subliniat că a colaborat eficient cu serviciile în această perioadă și că acestea și-au îndeplinit rolurile.
Întrebat într-un interviu acordat Observatorului despre decizia privind conducerea serviciilor, Nicușor Dan a comparat dificultatea acestor numiri cu formarea unui guvern, invocând necesitatea unei majorități parlamentare. În contextul global marcat de multiple crize de securitate, România se confruntă cu o lipsă de lideri la conducerea unor instituții cheie ale statului de mai bine de trei ani.
De ce amană Nicușor Dan numirile la SRI și SIE
Liderul de la Cotroceni consideră că existența unui șef civil la conducerea SRI și SIE „nu este o chestiune așa de importantă”. Cu toate acestea, numirile rămân blocate, parțial, și de necesitatea construirii unei majorități parlamentare care să susțină propunerile șefului statului.
„Aici este o chestiune la fel de grea ca formarea noului guvern, pentru că necesită o majoritate parlamentară. În timpul ăsta am avut de lucrat cu serviciile. Dacă vorbim de SIE, ei mă ajută să îmi iau deciziile pe zona externă. Dacă vorbim de SRI, sunt fel de fel de chestiuni, inclusiv care țin de nefuncționarea unor instituții, chiar de corupție, de zone de interese. Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a criticat, de asemenea, instituțiile „discrete”, pe care le-a acuzat de birocrație greoaie, similară cu cea a altor structuri administrative ale statului. Președintele a menționat că „aceeași rutină și delăsare care nu sunt în acord cu lumea reală” afectează și serviciile de informații.
Cronologia amânărilor pentru conducerea serviciilor secrete
Începând cu luna ianuarie a acestui an, președintele și-a anulat treptat promisiunile referitoare la numirile așteptate la vârful serviciilor de intelligence. În ianuarie, Nicușor Dan indica șanse ca numirile la SRI și SIE să fie făcute „în următoarele săptămâni”.
Începând din februarie, termenul a început să alunece. În această perioadă, președintele a transmis că discuțiile sunt suspendate deliberat în perioadele de tensiuni politice. Ulterior, a anunțat că are o listă scurtă cu cinci nume, cu o ierarhie stabilită, estimând din nou că numirile se vor face „relativ curând”.
În luna martie a apărut o nouă amânare, Nicușor Dan invocând „inflamarea” scenei politice și declarând că numirile vor fi făcute la „momentul potrivit”. „E ceva ce ține de președinte și Parlament și în momentul acesta constatăm cu toții că este o inflamare. În momentul potrivit o să facem această discuție și finalizată cu numire”, afirma Nicușor Dan pe 30 martie.
Subiectul a revenit în spațiul public în aprilie, când președintele și-a exprimat speranța că va face numirile „în curând”, precizând însă că procesul implică un acord cu forțele pro-occidentale din Parlament. El a estimat că negocierile sunt „puțin peste 50%” și că își dorește directori tehnocrați, recunoscând totodată că rezultatul depinde de negocierile politice. De atunci, Nicușor Dan a refuzat să mai ofere un orizont de timp, amânând practic nedeterminat procesul.
Nicușor Dan a afirmat că măsurile de securitate de la Summitul de la Kiev au ținut integral de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). „Nu știu să evaluez. Eu cred că SPP este profesionist. Eu am avut o vestă de salvare, în fine o vestă de protecție în plus și o cască în plus. (…) Știți că lumea zice că eu nu deleg. Dimpotrivă, eu deleg foarte mult. Când mă urc în avion, am încredere în pilot. Acum am avut încredere în serviciu. Au fost nenumărați lideri occidentali aici. În capul meu, mi-am zis: Ei au supraviețuit, eu voi supraviețui. Nu e treaba mea, e treaba SPP-ului. Nu am avut niciun fel de emoție.(…)”. Președintele a detaliat că munca pe plan extern presupune o pregătire complexă, implicând evaluarea mizelor pentru România, pregătirea discursurilor, intervențiilor în presă și a întâlnirilor bilaterale, totul realizat cu sprijinul echipelor de comunicare și al informațiilor culese.
Sursa: Gândul
