Politologul IOAN STANOIMIR a lansat critici vehemente la adresa modului în care societatea românească privește trecutul, susținând că o astfel de abordare este responsabilă pentru apariția unor figuri politice precum CĂLIN GEORGESCU

Nostalgia pentru Ceaușescu, un pericol pentru democrație

„Mulți se uită la NICOLAE CEAUȘESCU pe telefoanele mobile, pe TikTok, în particular. Și îl văd în diferite clipuri. Se vede și în metrou. Dacă mergi mult cu metroul, cum merg eu, la un moment dat, vezi că, între două videoclipuri cu iepurași, apare cineva care nu e iepuraș. Este NICOLAE CEAUȘESCU,” a declarat STANOIMIR miercuri, la Ateneul Român, în cadrul unui dialog cu filosoful GABRIEL LIICEANU.

STANOIMIR a subliniat că oamenii privesc la CEAUȘESCU „aproape cum te-ai uita la un personaj generat prin inteligență artificială. Pare interesant, dar e greu de crezut că a existat. Dar dacă a existat, cu siguranță că a fost un om de seamă, pentru că a fost un patriot. De ce a fost un patriot? Pentru că a condus o ROMÂNIE independentă și prosperă. Atât de prosperă încât a legitimat exterminarea copiilor cu dizabilități și a condamnat oamenii să moară de frig și de foame în propriul lor apartament. Dar această dimensiune a regimului comunist este scoasă din discuție, pentru că, după 36 de ani, aș spune că NICOLAE CEAUȘESCU își trăiește cea mai frumoasă vârstă.”

Călin Georgescu, produsul unei confuzii de valori

Politologul consideră că apariția unor personalități precum CĂLIN GEORGESCU este direct legată de percepția distorsionată asupra trecutului. „Un om precum CĂLIN GEORGESCU nu s-ar fi putut naște niciodată dacă românii ar fi avut o perspectivă mai clară și mai lucidă asupra trecutului lor, pentru că numai din confuzia de valori și din rătăcire se pot ivi salvatorii de acest tip. NICOLAE CEAUȘESCU face parte din această categorie de salvatori. Nu este singurul, iar CĂLIN GEORGESCU este, în mod cert, parte din acest context de personalități. El trebuie privit cu foarte multă seriozitate, nu trebuie nici supraestimat, nici subestimat. El reprezintă, de fapt, o fotografie a mentalului colectiv al unei părți a națiunii noastre, o parte care se închină la trecutul totalitar și care găsește în acest personaj politic întruchiparea valorilor pe care le asociază cu trecutul totalitar,” a explicat STANOIMIR.

Potrivit politologului, politicienii „prodemocrați, proeuropeni” nu au reușit să stabilească un dialog constructiv cu acea parte a națiunii care idealizează trecutul totalitar. „Nu au fost niciodată capabili să intre în dialog cu această parte a națiunii noastre și, pe un ton care să nu fie didactic, pedagogic sau scorțos, să încerce să le spună aceste adevăruri simple, dintre care cel mai important este acest stat. Comunismul nu a fost un stat liber, părinții și bunicii lor nu au fost liberi, au fost sclavi. Iar dacă ești sclav într-un stat, nu poți, nu ai dreptul moral să încerci să idolatrizezi pe cel care te-a ținut în sclavie. Cred că astăzi trebuie spuse lucrurile cât se poate de brutal, pentru că timpul enunțurilor sofisticate și relativismelor de tot felul a trecut,” a conchis STANOIMIR.

El a menționat că nici Raportul Comisiei WIESEL, care a clarificat vinovăția ROMÂNIEI în Holocaust, nici raportul de condamnare oficială a regimului comunist nu au devenit parte integrantă a politicilor educaționale sau a mentalului colectiv românesc.

„Eșecul memoriei este inseparabil de eșecul proiectului democratic în România de după 1989,” a afirmat STANOIMIR, adăugând că pierderea oamenilor, în sensul înstrăinării lor de gândirea democratică, este mai gravă decât orice deficit economic.

Sursa: Stiripesurse.ro