VICEPREMIERUL Oana Gheorghiu propune listarea la bursă a unor companii de stat, o inițiativă care stârnește controverse. Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, a analizat această propunere și a identificat patru aspecte problematice. Criticile vizează atât aspecte procedurale, cât și potențialele efecte economice.
Probleme procedurale și confuzii privind PNRR
Oprea subliniază o problemă procedurală în contextul planului de listare. Totodată, fostul secretar general atrage atenția asupra unei confuzii legate de Jalonul 443 din PNRR. Aceasta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat din domeniul energiei și transporturilor până în august 2026. Cu toate acestea, Oprea arată că jalonul nu are legătură cu companii precum CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța. Ba mai mult, Oana Gheorghiu a recunoscut că listarea nu mai este fezabilă în termenul stabilit, un proces profesionist durând minimum 9–18 luni.
România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Așadar, lista anunțată public nu corespunde cu îndeplinirea jalonului PNRR. Acesta oricum se va rezolva prin restructurare, nu prin listare.
Impactul listării asupra deficitului și dividendelor
Un alt punct sensibil ridicat de Ștefan Radu Oprea se referă la impactul listării asupra deficitului bugetar. Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente conform metodologiei ESA 2010, utilizată de Eurostat pentru calculul deficitului. Aceste sume sunt înregistrate într-un cont dedicat. Prin urmare, listarea nu contribuie la reducerea deficitului structural raportat la Bruxelles. În plus, statul riscă să piardă dividendele pe care le încasează anual de la companiile respective.
O astfel de decizie ar putea fi justificată doar dacă banii obținuți ar fi direcționați către un fond suveran, dar acesta este o altă discuție.
Lipsa de logică economică în cazul companiilor profitabile
O altă critică vizează argumentul invocat privind combaterea sinecurilor și promovarea bunei guvernanțe prin listare. Oprea argumentează că acest argument nu este valid în cazul companiilor deja listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz. Acestea beneficiază deja de transparență, raportare publică trimestrială și consilii de administrație supuse regulilor de guvernanță corporativă. Vânzarea unui pachet minoritar suplimentar nu ar aduce îmbunătățiri semnificative din perspectiva guvernanței corporative.
În schimb, statul ar pierde dividendele aferente pachetului vândut pe termen lung, fără a obține vreun beneficiu compensatoriu. Oprea consideră că, în cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este lipsită de logică economică.
Sursa: Financialintelligence.ro
