Conform Gândul: Netanyahu evită atacul preventiv asupra Iranului înainte de alegeri
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, miercuri, că nu va susține un atac preventiv asupra Iranului înainte de alegerile parlamentare programate pentru 27 octombrie. Cu toate acestea, oficialul de la Tel Aviv a avertizat Teheranul și grupările sale aliate să nu desfășoare acțiuni ostile la adresa Israelului. Informațiile au fost difuzate de agenția de presă Reuters.
Potrivit declarațiilor făcute de Benjamin Netanyahu pentru Radioul Armatei Israeliene, un atac asupra Iranului înainte de scrutinul electoral nu ar fi „convenabil” și nici „benefic” pentru Israel. Premierul israelian a subliniat că, în ciuda tensiunilor, adversarii politici din țară tind să-l învinovățească pentru orice escaladare a conflictului cu Republica Islamică, chiar și atunci când Iranul inițiază atacuri cu rachete. Netanyahu a reiterat, totuși, avertismentele sale constante către Teheran, afirmând că Israelul va răspunde ferm oricărui atac.
Premierul a evitat să comenteze o posibilă implicare a Israelului în sprijinul Arabiei Saudite împotriva atacurilor lansate de rebelii Houthi, susținuți de Iran. A menționat doar că „multe țări din Orientul Mijlociu ni se alătură ca urmare a succeselor mărețe și a realizărilor extraordinare atinse de noi”. Netanyahu nu a oferit detalii suplimentare nici cu privire la posibilitatea unui atac preventiv după încheierea alegerilor, nici referitor la discuțiile recente purtate la Washington pe tema dosarului nuclear iranian.
Contextul conflictului Israel-Iran
Relațiile dintre Israel și Iran au cunoscut o escaladare semnificativă începând cu aprilie 2024, ca urmare a atacurilor reciproce cu rachete. Conflictul s-a intensificat după „Războiul de 12 Zile” din iunie 2025, un conflict încheiat printr-un armistițiu mediat de Statele Unite. În cadrul acestui armistițiu, SUA au bombardat Iranul, vizând trei centrale atomice suspectate de proliferare nucleară. Ulterior, începând cu 28 februarie 2026, Israelul, alături de SUA, a reluat atacurile asupra țintelor iraniene.
În prima zi a acestei noi etape de conflict, forțele aeriene israeliene au reușit să elimine liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, printr-un bombardament asupra palatului Ekhtesassi. Ca răspuns, Iranul a lansat atacuri intense asupra mai multor orașe israeliene, inclusiv Tel Aviv și Ierusalim. Israelul a continuat raidurile, iar pe 17 martie a vizat Teheranul, atac în urma căruia a fost ucis comandantul și secretarul Consiliului Național Suprem al Iranului, Ali Larijani. De atunci, Israelul și Iranul nu s-au mai confruntat direct, în urma unui prim armistițiu încheiat între Washington și Teheran, armistițiu care a fost însă suspendat din cauza reluării ostilităților în strâmtoarea Ormuz.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne complexă, cu multiple actori implicați și un echilibru fragil între consolidarea alianțelor și escaladarea tensiunilor regionale. Deciziile politice și militare adoptate în săptămânile următoare vor avea un impact major asupra evoluției conflictului.
Sursa: Gândul
