Conform Gândul: Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că decizia de a achiziționa armament în valoare de 5,6 miliarde de euro de la Rheinmetall a fost luată la nivelul Cancelariei prim-ministrului, coordonată de Mihai Jurca. Informația a stârnit controverse, mai ales după ce o analiză a CV-ului șefului Cancelariei a relevat lipsa pregătirii în domeniul apărării. Achiziția a fost ulterior transmisă Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru aprobare.
Responsabilitate colectivă în decizia de achiziție
Întrebat direct de Antena 3 cine a propus aprobarea pachetului de armament, Radu Miruță a evitat să indice o singură persoană responsabilă. Ministrul a explicat că decizia a fost rezultatul unui grup de lucru interinstituțional, format din reprezentanți ai mai multor structuri ale statului. Grupul ar fi avut sarcina de a centraliza ofertele, a negocia condițiile de localizare industrială și de a elabora o fișă de proiect, ulterior transmisă către CSAT.
Miruță a subliniat că procesul de negociere nu a implicat o singură persoană. „Ofertele primite de-a lungul timpului au fost suprapuse cu condițiile de localizare pe care ministerul Economiei le-a adus”, a declarat acesta. „Nu există o persoană care a negociat, ci un grup de lucru care a creat o fișă de proiect transmisă, sub semnătura Cancelarului, spre CSAT, unde s-a parafat.”
Întrebat în mod repetat dacă Mihai Jurca, șeful Cancelariei, a fost cel care a luat decizia finală, Miruță a ales să nu ofere un răspuns direct. Când a fost întrebat cine conduce Cancelaria prim-ministrului, ministrul a răspuns clar: „Domnul Jurca.”
Lipsa de expertiză a șefului Cancelariei
Analiza CV-ului lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, relevă o lipsă de experiență în domeniul apărării. Jurca are experiență în administrație publică, dezvoltare locală și management de proiecte cu finanțare europeană. Acesta este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene la SNSPA și are un master în Comunicare politică, economică și socială la Universitatea din Oradea. Un masterat executiv în Administrație Publică la Universitatea Hertie din Berlin a completat studiile acestuia, dar fără a aprofunda domeniul apărării.
Contextul achiziției și oferta Damen Galați ignorată
Decizia de a achiziționa armament de la Rheinmetall apare în contextul în care guvernul, la acel moment condus de Bolojan, a ignorat o ofertă de 457 de milioane de euro a companiei Damen Galați pentru construirea de nave militare. În schimb, guvernul a optat pentru alocarea a 920 de milioane de euro prin programul SAFE pentru patru nave militare construite de Rheinmetall la Șantierul Naval Mangalia. Compania Damen a solicitat ulterior întâlniri cu ministrul Apărării și cu șeful Cancelariei premierului, referitor la programul european SAFE.
În ianuarie 2026, suma alocată pentru achiziții similare prin programul SAFE era de aproximativ 757 de milioane de euro. Trei luni mai târziu, suma a crescut la aproape 920 de milioane de euro. Potrivit declarațiilor ministrului Miruță, creșterea este justificată de investițiile suplimentare pe care Rheinmetall le va face în șantierul naval din Mangalia.
Sursa: Gândul
