Conform Gândul: Inflația din România a explodat în ultimele luni, ajungând la cote alarmante, în timp ce Ungaria reușește să tempereze creșterea prețurilor, arată date recente. Diferența este semnificativă: la București, prețurile cresc de patru ori mai repede decât la Budapesta, un fenomen pus pe seama unor măsuri economice divergente și a unor șocuri specifice fiecărei piețe. Banca Națională a României (BNR) anticipează o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că țara noastră va înregistra una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană.
Ungaria a redus inflația de la 26% la 1,6%
În septembrie, inflația anuală în Ungaria a atins 1,6%, în contrast cu 6,6% în România. Această inversare de situație este cu atât mai notabilă cu cât, în perioada 2022-2023, Ungaria deținea recordul negativ de cea mai ridicată inflație din UE, ajungând la aproape 26%. Explozia prețurilor la vecinii noștri a fost cauzată la acea vreme de cheltuieli electorale masive, deficite bugetare semnificative, deprecierea forintului care a scumpit importurile de energie și eșecul primelor măsuri anti-inflaționiste. Înghețarea prețurilor la alimentele de bază și plafonarea prețurilor la carburanți și utilități au dus la o redistribuire a costurilor, retailerii încercând să compenseze pierderile pe alte segmente.
Guvernul Orban și-a revizuit ulterior politicile economice, iar administrația actuală a menținut și adaptat aceste măsuri, contribuind la stabilizarea forintului. Moneda maghiară a înregistrat o apreciere notabilă de la începutul anului, devenind cel mai performant activ din regiune. Banca centrală a Ungariei și-a stabilit o nouă țintă de inflație de 2,5%. În prezent, alimentele se ieftinesc în Ungaria de câteva luni, iar reprezentanții comerțului solicită eliminarea limitelor impuse marjelor de profit, anticipând că acest lucru nu va genera scumpiri majore, ci mai degrabă o creștere a promoțiilor.
Situația economică din România: Prețuri în creștere accelerată
Pe de altă parte, România se confruntă cu o traiectorie inflaționistă diferită. După o scădere rapidă în vară, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, inflația a revenit pe creștere în septembrie, atingând 6,6%, conform datelor INS. Presiunea vine preponderent din sectorul serviciilor, care s-au scumpit cu 11% într-un an, și din carburanți. Prețul motorinei a crescut cu 37,6% față de anul trecut, iar al benzinei cu 28,4%. Chiriile au înregistrat un salt de 39%. Alimentele, în medie, s-au scumpit cu doar 3%, iar unele produse precum fructele proaspete (-16%), cartofii (-3,6%) și făina (-3%) chiar s-au ieftinit. La polul opus, cafeaua a consemnat o creștere de 13,7%, iar ouăle de 10,8%. Situația salarială nu ține pasul cu inflația: salariul mediu net a avansat cu 5,6% în august față de anul precedent, însă câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv.
Prognozele pentru inflație în România și Ungaria
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie și anticipează o creștere a inflației până la sfârșitul anului, influențată de scumpirea carburanților, a energiei și a altor materii prime, inclusiv agroalimentare, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei din acest an. Experții nu se așteaptă la o reducere a dobânzii de politică monetară înainte de primăvara anului 2027.
Fondul Monetar Internațional prognozează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027, poziționând țara printre cele cu cele mai ridicate rate din UE. În 2027, doar Bulgaria ar urma să aibă o inflație mai mare. Pentru Ungaria, FMI estimează 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027, ușor peste noua țintă de 2,5%, și recomandă Budapestei implementarea unor măsuri de consolidare fiscală, care ar putea influența prețurile. În Polonia, inflația a fost de circa 4% în septembrie, fenomen atribuit creșterii prețurilor la carburanți.
Sursa: Gândul
