Conform Stiripesurse.ro: Guvernul, în exercițiul mandatului suspendat, a suferit o serie de înfrângeri judiciare, pierzând toate recursurile soluționate la Înalta Curte de Casație și Justiție în privința hotărârilor adoptate după retragerea moțiunii de cenzură. Acest șir de decizii nefavorabile ridică semne de întrebare asupra strategiei juridice a executivului.
Cele mai recente date disponibile pe portalul instanțelor arată că, până în prezent, Guvernul a pierdut definitiv zece recursuri pe rolul Înaltei Curți. Acestea vizează hotărâri emise după data de 5 mai 2026, când Parlamentul i-a retras sprijinul politic. Curtea de Apel București dispusese suspendarea executării a douăsprezece astfel de acte administrative, însă Înalta Curte a confirmat, prin respingerea recursurilor, legalitatea acestor suspendări. Ultima decizie definitivă în acest sens a fost pronunțată pe 1 octombrie. Mai sunt pe rol alte două dosare similare.
Apărare repetată și cereri de amânare
Un caz particular, care a stârnit discuții, este cel referitor la Hotărârea Guvernului nr. 777/2026, prin care se reordona aparatul propriu al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Actul viza reducerea numărului de posturi și modificarea organigramei. În acest dosar, apărările Guvernului și ale ministerului implicat au prezentat o similitudine izbitoare, ridicând suspiciuni de coincidență sau coordonare.
Secretariatul General al Guvernului a solicitat intervenția în proces a ministerului vizat. Ulterior, atât Guvernul, cât și ministerul au depus documente care prezentau o mare parte din aceleași argumente, în proporție de peste 75%. Ciudat, chiar Guvernul a cerut amânarea judecării pentru a lua cunoștință de cererea de intervenție depusă chiar de către acesta. Acest demers ridică întrebări despre eficiența și logica strategiei juridice adoptate.
Avertismente ignorate înainte de adoptare
Este important de menționat că Hotărârea nr. 777/2026 nu a fost adoptată fără avertismente prealabile. Consiliul Legislativ, organism consultativ al Parlamentului, a emis un aviz negativ, considerând că propunerile legislative depășeau competența Guvernului interimar, conform Constituției. Aceste recomandări au fost ignorate, ministerul inițiator menținând proiectul în forma sa inițială.
Ministerul Justiției a calificat reorganizarea drept politică publică administrativă nouă și a avertizat expres asupra riscului de suspendare a actului. Ministerul Finanțelor a constatat, la rândul său, că efectele financiare scontate nu erau corelate cu obiectivele de reducere a cheltuielilor.
Consecințele procedurale și constituționale
Cererea de suspendare a unui act administrativ este reglementată prin lege ca fiind o procedură de urgență. Orice amânare judiciară erodează din timpul necesar pentru ca instanța să poată dispune măsuri eficiente. Guvernul, prin aceste demersuri, pare să încerce să transfere lupta juridică de la fondul cauzei la tertipurile de procedură.
Articolul 110 alineatul (4) din Constituție limitează acțiunile Guvernului demis la administrarea treburilor publice, până la formarea noului executiv. Depășirea acestei limite, fără a fi sancționată, ar transforma sancțiunea constituțională a retragerii încrederii într-una fără efect.
Deocamdată, bilanțul judiciar se prezintă ca fiind 12-0 în favoarea suspendărilor la Curtea de Apel București și 10-0 în favoarea respingerii recursurilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sursa: Stiripesurse.ro
