Conform Gândul: Fondurile suverane de investiții au atins un nou record istoric, gestionând active în valoare de aproximativ 15.000 de miliarde de dolari la nivel global în 2025. Aceste vehicule financiare, controlate de state, au beneficiat de creșterea piețelor și au devenit jucători influenți în economia mondială, orientându-se tot mai mult spre sectoare cheie, cu un accent deosebit pe tehnologie și inteligența artificială.
Dominanța orientului mijlociu în investițiile suverane
Fondurile suverane din Orientul Mijlociu continuă să fie un motor important pentru piețele globale de capital. Cele mai mari șapte fonduri din statele din Golf au reprezentat 43% din capitalul total investit de fondurile suverane la nivel mondial în 2025, o sumă record de aproximativ 126 de miliarde de dolari. Această creștere este susținută de performanțe bune în diverse clase de active, inclusiv acțiuni, obligațiuni, imobiliare și infrastructură. Statele Unite au fost principala destinație pentru aceste investiții, atrăgând în 2025 aproape dublu față de anul anterior.
Încercarea României de a crea un fond suveran
România a încercat să înființeze un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSPI) în noiembrie 2018, în scopul susținerii dezvoltării economice prin finanțarea unor investiții în infrastructură, industrie și piața de capital. Ministrul de Finanțe de la acea vreme, Eugen Teodorovici, declara că fondul ar urma să finanțeze startup-uri, companii strategice și proiecte energetice, contribuind la creșterea competitivității economiei. Proiectul, care prevedea organizarea legală ca societăți pe acțiuni, nu a ajuns să funcționeze pe deplin și a fost ulterior abrogat, statul creând ulterior Banca de Investiții și Dezvoltare.
Modelul norvegian, administrat de Norges Bank Investment Management, este un exemplu de fond suveran axat pe prosperitatea generațiilor viitoare. Acesta investește surplusul din petrol și gaze exclusiv în afara țării, în acțiuni, obligațiuni și imobiliare. Scopul este dublu: păstrarea averii după epuizarea resurselor și evitarea supraîncălzirii economiei interne. Un astfel de model, însă, necesită un surplus financiar consistent, o condiție pe care România nu o îndeplinește momentan, având în vedere deficitul bugetar și creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Condițiile succesului pentru un fond suveran în România
Pentru ca o nouă inițiativă de creare a unui fond suveran să aibă șanse de succes în România, sunt necesare câteva condiții esențiale. În primul rând, administrarea trebuie să fie profesionistă și independentă, cu o conducere selectată prin concurs și protejată de schimbările guvernamentale, spre deosebire de eșecul din 2019. A doua condiție vizează regulile de investiții, fondul trebuind să finanțeze proiecte cu randament, preferabil alături de investitori privați, și să evite salvarea companiilor de stat falimentare. O separare strictă de buget este crucială pentru a preveni utilizarea fondului la acoperirea deficitelor.
Transparența completă, cu rapoarte publice și audit extern conform standardelor internaționale, ar oferi credibilitate. De asemenea, un astfel de fond ar trebui să atragă capital privat în sectoare precum energia, infrastructura și tehnologia, fără a-l înlocui. Modelul polonez, care presupune o administrare mai eficientă a companiilor de stat profitabile și atragerea de cofinanțare externă, este un exemplu invocat frecvent. Criticii se tem însă de politizare și de riscul ca fondul să devină un buget paralel, mai greu de controlat.
Un fond suveran nu poate relansa singur economia României și nu poate înlocui consolidarea finanțelor publice sau absorbția fondurilor europene. Totuși, poate acționa ca un accelerator real dacă statul își stabilizează finanțele, fondul beneficiază de o sursă sigură de venituri (precum dividendele de la companiile de stat și veniturile viitoare din gaze) și conducerea sa este ferită de influența politică. Fără aceste garanții, riscul este ca România să obțină o nouă structură de cheltuieli, nu un motor de dezvoltare.
Sursa: Gândul
