Conform Gândul: Deputaţii din cadrul Comisiei pentru Infrastructură şi Transporturi i-au invitat la audieri pe reprezentanţii firmei care s-au ocupat cu detonarea Stâncii Pârjoaia, pe 3 august 2026. Blocul de piatră era situat în zona brațului Bala, iar operațiunea a vizat spulberarea acestuia pentru devierea și creșterea debitului de apă către brațul și canalul care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă. Această măsură era necesară pentru a preveni oprirea Unității 2 din cauza nivelului scăzut al Dunării.
După ce o primă tentativă, realizată cu o cantitate mică de explozibil, nu a reușit să disloce formațiunea, militarii au revenit și au utilizat aproximativ 100–180 kg de explozibil. Această a doua intervenție a reușit să spargă o porțiune semnificativă a stâncii.
Controverse în jurul intervenției pe brațul Bala
Cu două săptămâni în urmă, Comisia l-a convocat pe fostul ministru al Transporturilor, Dinel Miruță, pentru a oferi explicații privind lipsa de rezultate în cazul acțiunii din 3 august. Discuțiile din Comisia pentru Transporturi au scos la iveală mai multe probleme legate de intervenția de pe brațul Bala, realizată în perioada în care Radu Miruță era ministrul Transporturilor.
Operațiunea a implicat scufundarea a patru barje încărcate cu piatră, cu scopul de a forma un dig de dirijare. Acest dig ar fi trebuit să reducă debitul preluat de brațul Bala și să direcționeze mai multă apă către Centrala Nucleară de la Cernavodă. Coordonarea acestei operațiuni a fost asigurată de Administrația Națională „Apele Române”, prin Sorin Rîndașu, director general adjunct, care s-a aflat la fața locului.
AFDJ și NAVROM, implicate în lucrări fără contract
Potrivit deputatului social-democrat Călin Groza, costurile operațiunii realizate de NAVROM s-ar fi ridicat la aproximativ șapte milioane de lei. Din discuțiile purtate în comisie, a reieșit că lucrările au fost executate pe baza unor comunicări verbale, fără a exista un contract, o solicitare scrisă sau o licitație prealabilă. Contractul nu a mai fost încheiat nici ulterior, a precizat deputatul, prezent la ședința de marți.
NAVROM se îndreaptă acum către Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) pentru recuperarea cheltuielilor, deși nu a existat un cadru contractual între cele două entități pentru această operațiune. Astfel, rămâne neclar în baza căror documente ar putea fi efectuată plata, cine a comandat efectiv lucrările și cine și-a asumat obligația de a le achita. O eventuală încheiere a unui contract după executarea lucrărilor nu ar rezolva, prin ea însăși, problema legalității procedurii inițiale.
Și detonarea stâncii Pârjoaia ridică semne de întrebare. Din explicațiile prezentate în comisie, intervenția ar fi afectat predominant partea de suprafață, fără să elimine porțiunea subacvatică relevantă pentru dirijarea apei. Au apărut inclusiv îndoieli din partea specialiștilor privind alegerea locului detonării și eficiența soluției tehnice, a mai subliniat deputatul Călin Groza.
Rezultate sub așteptări și lipsă de claritate
Problema principală este stângăcia cu care pare să fi fost pregătită și executată întreaga intervenție: rezultate mult sub ținta anunțată, lucrări realizate fără contract și responsabilități neclare pentru cheltuieli de milioane de lei, susține deputatul Călin Groza.
„Din perspectiva mea, diferența dintre amploarea promovării publice și rezultatele prezentate în comisie lasă impresia unei acțiuni în care imaginea a cântărit mai mult decât eficiența. În paralel, soluția de fond, proiectul hidrotehnic Bala II, în valoare de aproximativ un miliard de lei, rămâne de realizat. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/2024, însă, la momentul intervenției, finanțarea și problemele documentației nu erau rezolvate. Toate acestea cer explicații clare: cine a ales soluția tehnică, cine a autorizat intervenția, cine a comandat lucrările către NAVROM și cine răspunde pentru raportul dintre costuri și rezultatele obținute”, a declarat deputatul.
Inițial, ținta anunțată era o creștere a nivelului apei cu 10–12 centimetri. Însă, din explicațiile oferite în comisie de Angela-Stela Ivan, director general AFDJ, și de reprezentanții care au însoțit-o, Mihai Popescu și Alexandru Drăgulin, a rezultat că măsurătorile ar fi indicat o creștere de doar 1,2 centimetri, a declarat deputatul Călin Groza.
Sursa: Gândul
