Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională (CCR) va delibera miercuri, 30 septembrie, asupra a două conflicte juridice majore care au implicații profunde asupra relațiilor dintre puterile statului. Deciziile CCR vin în aceeași zi în care Parlamentul se reunește pentru a vota Guvernul propus de Siegfried Mureșan.
Pe masa judecătorilor constituționali se află un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata unor restanțe salariale estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei către magistrați. Al doilea conflict vizează o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul demis, referitoare la programul SAFE.
Ambele dosare au fost amânate de la termenul din 23 septembrie, CCR stabilind data de 30 septembrie pentru pronunțare. Pentru dosarul OUG SAFE, acesta este al patrulea termen consecutiv de amânare. Surse din cadrul CCR sugerează că amânările repetate au generat tensiuni între judecători.
Decizii CCR în ziua votului pentru Guvernul Mureșan
Momentul în care CCR va lua decizii este deosebit de încărcat politic. Camera Deputaților și Senatul se vor reuni, la ora 13:00, pentru votul de învestitură al Cabinetului Mureșan. Premierul desemnat este susținut de PNL, USR și UDMR, formațiuni care, conform declarațiilor sale, nu dispun de cele 233 de voturi necesare pentru a forma majoritatea absolută.
În acest context, pronunțarea Curții Constituționale va clarifica limitele atribuțiilor unui Guvern demis și raporturile constituționale dintre Guvern, Parlament și puterea judecătorească.
Conflictul privind restanțele salariale ale magistraților
Primul conflict, sesizat CCR pe 2 iulie de premierul interimar de la acea vreme, Ilie Bolojan, privește drepturile salariale restante ale magistraților. Litigiul provine din demersurile ÎCCJ de a recupera fonduri în valoare de circa 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe și penalități salariale.
Curtea de Apel București a decis anterior ca Guvernul să asigure integral fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Guvernul a contestat această hotărâre, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte. Bolojan a argumentat în fața CCR că o instanță nu poate impune Guvernului modul de distribuire a resurselor bugetare.
CCR va trebui să stabilească granița dintre controlul instanțelor asupra obligațiilor financiare ale statului și competențele constituționale ale Executivului și Legislativului privind alocarea resurselor bugetare.
Limitele acțiunii Guvernului demis: dosarul SAFE
Al doilea dosar vizează limitele în care un Guvern poate acționa după demiterea prin moțiune de cenzură. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 38/2026.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, iar ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. Grindeanu susține că Executivul demis nu mai avea atribuții de legiferare delegată, conform Constituției, fiind limitat la actele necesare administrării treburilor publice.
CCR va trebui să clarifice dacă un Guvern demis prin moțiune de cenzură poate adopta ordonanțe de urgență cu un conținut normativ substanțial, care nu intră în categoria actelor de administrare curentă.
Cele două decizii ale Curții Constituționale vor stabili principii importante pentru viitoarele Guverne, delimitând clar competențele și responsabilitățile fiecărei puteri în stat.
Sursa: Stiripesurse.ro
