Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor prezidențiale din 2024, invocând încălcări grave ale drepturilor electorale și nerespectarea regulilor de finanțare a campaniei. Anunțul a fost făcut de Simina Tănăsescu, președintele CCR, într-o intervenție televizată. Decizia, luată cu unanimitate de voturi, vine la o săptămână după validarea primului tur de scrutin.
Motivele anulării alegerilor
Potrivit declarațiilor președintelui CCR, decizia de anulare s-a bazat pe trei motive principale: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea regulilor de finanțare a campaniei electorale. Simina Tănăsescu a subliniat că aceste motive sunt „extrem de solid ancorate în textul Constituției”. Ea a precizat că hotărârea a fost fundamentată pe articolele Constituției și a trecut testele juridice impuse de instituții internaționale. De asemenea, decizia a fost influențată de documente desecretizate care au relevat nereguli grave în desfășurarea campaniei electorale.
Contextul deciziei ccr
Hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 a fost precedată de patru sesizări, inclusiv din partea societății civile și a candidatului Cristian Terheș. Aceste sesizări au fost depuse după publicarea unor rapoarte ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Documentele CSAT indicau faptul că un actor cibernetic statal a influențat procesul electoral. „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”, se arăta în respectivele documente. Anularea alegerilor a venit la scurt timp după ce CCR validase primul tur de scrutin și ceruse renumărarea voturilor. În ziua anulării, peste 50.000 de români din diaspora votaseră deja în al doilea tur.
Simina tănăsescu, prima femeie la conducerea ccr
Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025 pentru un mandat de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției, în 1992. Simina Tănăsescu a urmat o carieră academică impresionantă, obținând licența în drept la Universitatea din București în 1991. Ulterior, a urmat studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. De asemenea, a efectuat studii postdoctorale în drept constituțional la București și are o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne. „Această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”, a declarat Tănăsescu la momentul numirii.
