Conform Libertatea: Creveții asiatici au invadat apele dulci din România, transformându-se dintr-o curiozitate într-o prezență masivă. Exemplare de Macrobrachium nipponense, cunoscuți și ca creveți orientali de râu, au fost găsite în număr foarte mare în Dunărea Inferioară și în complexul Razim, iar pescarii îi prind frecvent, restaurantele din Delta Dunării începând deja să îi servească turiștilor, la un preț de aproximativ 20 de lei pentru 100 de grame în Sarichioi.
Creveții asiatici, o prezență neașteptată în Dunăre
Specia originară din estul și sud-estul Asiei, precum China, Japonia, Coreea și Vietnam, nu exista în mod natural în apele românești. Se pare că a ajuns pe teritoriul țării noastre după un parcurs de mii de kilometri, cercetătorii indicând ca poartă de intrare cea mai probabilă populațiile stabilite în Ucraina. Adaptarea rapidă și extinderea speciei au determinat specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) să vorbească despre un potențial invaziv important.
Monitorizări recente confirmă proliferarea
În iunie 2026, o campanie de monitorizare a INCDDD în sectorul Dunării Inferioare și în complexul lagunar Razim a relevat o prezență impresionantă a creveților asiatici. În toate zonele verificate, cercetătorii au observat „un număr foarte mare de indivizi” de Macrobrachium nipponense. Abundența lor indică un „potențial invaziv semnificativ”, cu posibile efecte asupra speciilor locale și a ecosistemelor. Fenomenul este confirmat și de pescarii din Deltă, care declară că malurile sunt pline de acești creveți.
Deși asemănători cu creveții de mare, aceștia sunt de apă dulce, o caracteristică ce le permite să supraviețuiască și în ape ușor sărate, facilitând astfel răspândirea între diferite bazine hidrografice. Un studiu din 2022, publicat în revista BioInvasions Records de biologul Victor Surugiu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, a documentat științific prezența speciei în România și a reconstituit traseul probabil al acesteia.
Traseul invaziv, de la Asia la Dunăre
Specia a fost introdusă intenționat în diferite bazine din fosta Uniune Sovietică pentru acvacultură. În 1986, a fost introdusă în lacul de acumulare Kuchurgan din Republica Moldova, extinzându-se ulterior spre râul Turunciuc și Nistru. Din 2008, era deja prezentă în Delta Nistrului. Cercetătorii consideră că cel mai probabil mod de intrare în bazinul Dunării a fost transferul din bazinul Nistrului în ferme piscicole din apropierea orașului Sarata, Ucraina. De acolo, prin râul Sarata, ar fi ajuns în limanul Sasic, iar ulterior, printr-un canal ce leagă Sasic de Dunăre, pe brațul Chilia. Studiul menționează acest traseu ca fiind cel mai probabil. Din vara anului 2019, specia era deja găsită constant pe sectorul ucrainean al brațului Chilia. Biologul Aurel Năstase de la INCDDD a explicat că toleranța la apa salmastră a contribuit la răspândirea sa.
Primele exemplare documentate oficial în România au apărut în august 2021, într-o baltă din lunca Dunării, în zona Galați. Prezența femelelor cu ouă a indicat capacitatea de reproducere a speciei. În noiembrie 2021, un mascul adult a fost prins pe brațul Chilia. În iulie 2022, pescarii raportau deja numeroase exemplare, inclusiv femele cu ouă și juvenili, în lacurile din Delta Dunării.
Exploatare economică și impact ecologic
Capacitatea de reproducere ridicată este un factor cheie în proliferarea rapidă a crevetelui oriental. Femelele produc multe ouă și pot avea mai multe serii de pui, specia tolerând bine și temperaturile scăzute din România. Aurel Năstase menționează că o singură femelă poate produce „între șase și opt generații de juvenili” anual.
În paralel cu monitorizarea de către cercetători, oamenii din Deltă au descoperit potențialul comercial al speciei. Crevetele oriental este comestibil și a ajuns deja în meniurile restaurantelor din România. În Sarichioi, o porție de 100 de grame costă aproximativ 20 de lei, transformând crevetele asiatic într-o curiozitate gastronomică locală. Pescarii văd în el o nouă resursă, iar INCDDD preconiza încă de la primele apariții că specia poate fi crescută în ferme și exploatată economic.
Creveții asiatici sunt omnivori, hrănindu-se cu larve, moluște, crustacee mici, alge și resturi vegetale, dar pot consuma și pești mici. Cercetătorii verifică impactul lor asupra icrelor și hranei speciilor locale. În același timp, au devenit hrană pentru pești prădători precum știuca, șalăul și somnul, dar și pentru păsări și unele mamifere. Primarul din Sarichioi descrie situația ca pe „un mic război” între noua specie și fauna locală, în timp ce INCDDD continuă monitorizarea pentru a evalua impactul pe termen lung.
Sursa: Libertatea
