Conform Observator: Comisia Europeană a cerut României explicații detaliate privind așa-numitul „amendament Fritz”, o prevedere inclusă în noua Lege a integrității, adoptată cu voturile PSD și AUR. Această lege este legată de un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care condiționează o plată de aproximativ 770 de milioane de euro. Bruxelles-ul dorește să înțeleagă modul în care noua reglementare se raportează la principiul neretroactivității și în ce condiții ar putea afecta situații anterioare intrării sale în vigoare.
Clarificări solicitate de la București
Scrisoarea oficială a fost trimisă pe 1 septembrie de șefa Direcției Generale Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene, Ana Gallego. Autoritățile române au la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde la o serie de șapte categorii de întrebări. Acestea vizează cadrul juridic anterior și încetarea mandatului, raportarea la principiul „ne bis in idem”, justificarea încetării automate a mandatului, analiza circumstanțelor individuale și impactul concret, natura juridică a măsurii și caracterul penal, posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore, precum și dreptul la o cale de atac.
Controversele „amendamentului Fritz”
„Amendamentul Fritz”, propus inițial de PSD și promovat ulterior, a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României (CCR) pe 28 august. CCR a argumentat că norma nu impune o nouă sancțiune pentru fapte trecute, ci încheie un mandat afectat în integritatea sa, protejând astfel funcția publică de riscuri sistemice. Cu toate acestea, lideri din grupurile „Popularilor Europeni” și „Renew” din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să blocheze plata de 770 de milioane de euro din PNRR, considerând amendamentul retroactiv și neconstituțional.
Comisia Europeană a explicat că, potrivit legii noi, o serie de titulari de funcții publice și mandate elective ar urma să își înceteze activitatea la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În acest context, sunt necesare clarificări privind aspectele legislative și consecințele practice ale aplicării sale, în raport cu dreptul UE, în special cu principiile securității juridice, proporționalității și neretroactivității. Comisia subliniază că întrebarile nu afectează posibilitatea de a solicita informații suplimentare pe parcursul evaluării cererii de plată din PNRR.
Sursa: Observator
