Conform Buletin.de: Politici diferite privind drogurile în Europa, discuții aprinse la București
În timp ce țări precum Portugalia, Spania, Germania și Olanda au adoptat abordări mai permisive față de consumul și posesia de droguri pentru uz personal, România se confruntă cu dezbateri intense legate de o propunere legislativă de dezincriminare, criticată dur de instituții precum Parchetul General și Patriarhia Română. Situația din Capitală, marcată de un număr ridicat de infracțiuni legate de droguri și de o strategie locală contestată, contrastează puternic cu modelele europene de gestionare a acestui fenomen.
Abordări europene: de la dezincriminare la toleranță
Portugalia, pionier în dezincriminarea posesiei de droguri pentru uz personal în anul 2001, a reușit, prin redirecționarea resurselor penale către tratament, să reducă drastic supradozele și cazurile de HIV. Centrele de consum asistat din orașe precum Porto funcționează cu succes, oferind spații igienice și monitorizate medical, chiar dacă fenomenul consumului stradal a reapărut în anumite cartiere din Lisabona, determinând extinderea unităților mobile de consum protejat.
În Spania, posesia pentru consum propriu în spații private nu este infracțiune, însă consumul și deținerea în spații publice sunt amendate. Madridul combină amenzi cu programe de reducere a riscurilor, oferind servicii medicale și sociale persoanelor cu dependențe. Cehia, începând din 2026, va permite adulților peste 21 de ani să cultive și să dețină cantități limitate de canabis. Germania a relaxat și ea legislația, permițând deținerea și cultivarea limitată de canabis pentru adulți. Olanda continuă să tolereze vânzarea de canabis în „coffeeshopuri”, gestionând fenomenul „drug tourism” prin campanii de conștientizare.
București: infracțiuni, strategii contestate și dezbateri politice
În contrast, Bucureștiul se confruntă cu o realitate mai dură. Raportul Agenției Naționale Antidrog (ANA), instituție desființată între timp, indica în 2023 peste 7.600 de persoane care își administrau droguri injectabile în Capitală, jumătate dintre urgențele medicale provocate de opioide fiind înregistrate aici. Deși Poliția Capitalei a constatat mii de infracțiuni legate de droguri în 2024, raportul nu detaliază câte sunt pentru trafic și câte pentru posesie.
O inițiativă legislativă recentă, care propunea transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție, a generat reacții puternice. Senatorul liberal Daniel Fenechiu și-a retras semnătura de pe proiect, invocând atacuri politice. Parchetul General a avertizat că relaxarea legislației poate slăbi combaterea traficului, în timp ce Patriarhia Română și-a exprimat „profunda îngrijorare”, considerând că nicio schimbare legislativă nu ar trebui să transmită mesajul că utilizarea drogurilor este un comportament firesc.
Strategiile locale din București sunt, de asemenea, sub semnul întrebării. Un plan antidrog al Primăriei Sectorului 2, deși include măsuri de prevenire și sprijin pentru dependenți, este criticat pentru abordări polițienești în detrimentul programelor omologate internațional. Bugetele alocate pentru programe similare în Sectorul 1, cu accent pe teste de depistare, sunt considerate controversate din cauza ratei ridicate de rezultate fals pozitive. Un studiu Planet Youth în liceele bucureștene indică o problemă mult mai mare legată de consumul de alcool și tutun în rândul tinerilor, comparativ cu drogurile ilegale.
Sursa: Buletin.de
