Conform Gândul: Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, menținând astfel țara în categoria statelor recomandate pentru investiții. Cu toate acestea, perspectiva acordată de agenție rămâne negativă, semnalând posibilitatea unei retrogradări în viitor. Premierul demis, ILIE BOLOJAN, a pus menținerea ratingului pe seama eforturilor depuse pentru reducerea deficitului bugetar, controlul cheltuielilor publice și menținerea unor venituri bugetare solide. El a subliniat importanța formării unui guvern cu puteri depline cât mai curând, avertizând că prelungirea blocajului politic ar putea afecta negativ încrederea finanțatorilor.
România evită retrogradarea prin consolidare fiscală
ILIE BOLOJAN a afirmat că țara și-a păstrat ratingul datorită măsurilor constante de reducere a deficitului și menținerii investițiilor, în pofida contextului politic instabil. Potrivit premierului demis, investițiile au atins 8,5% din PIB, cu o rată de absorbție de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR). BOLOJAN a estimat că investițiile ar fi fost cu 770 de milioane de lei mai mari dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării, un blocaj pe care l-a calificat drept „iresponsabil”.
Deficitul bugetar a înregistrat o scădere de aproape 27 de miliarde de lei față de anul anterior, fără a afecta nivelul investițiilor, care au crescut cu 25 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, ajungând la 97 de miliarde de lei. În același timp, cheltuielile statului cu personalul au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Totuși, costul dobânzilor la împrumuturile contractate în anii precedenți a crescut, statul achitând cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, suma totală a dobânzilor plătite ridicându-se la 42 de miliarde de lei.
Perspectivele negative și riscul blocajului politic
În ciuda ratingului menținut, perspectiva negativă a S&P indică faptul că România se află la ultimul nivel înainte de categoria „junk”, categoria investițiilor speculative. Agenția a apreciat progresele în consolidarea fiscală pentru anii 2025 și 2026, estimând o scădere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în 2026. Disciplina cheltuielilor publice și menținerea veniturilor bugetare, alături de o rată de absorbție ridicată a fondurilor europene (peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi PNRR), au contribuit la decizia S&P.
Cu toate acestea, provocarea principală nu constă doar în încheierea anului 2026, ci în capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P atrage atenția asupra riscului ca blocajul politic prelungit să îngreuneze reducerea deficitelor în 2027 și 2028. Un scenariu de retrogradare ar putea fi declanșat dacă formarea unui guvern stabil devine dificilă sau dacă apar compromisuri politice suboptime, adoptate în ultimul moment. Agenția menționează, de asemenea, posibilitatea unor presiuni externe, precum perturbările pe piața energetică, care ar putea afecta inflația pe termen mediu.
Sursa: Gândul
