Ceremonii militare și religioase în garnizoanele țării: Românii celebrează Unirea Principatelor
La 24 ianuarie, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a organizat ceremonii militare și religioase în întreaga țară pentru a marca 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Aceste evenimente, ce reflectă un moment crucial din istoria națională, au reunit autorități locale, militari și cetățeni care au dorit să aducă un omagiu acestui act fundamental al unității naționale.
București: O ceremonie plină de reverență
În capitală, ceremonia a avut loc la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un simbol al Unirii. De la ora 10:00, sub soarele iernatic, s-au desfășurat depuneri de coroane și jerbe de flori, moment ce a fost marcat de intonarea imnului național. Comandantul Garnizoanei București a subliniat semnificația acestui eveniment: „Împăcarea Principatelor Moldova și Țara Românească a fost începutul unui drum lung spre unitate și identitate națională.” Publicul a fost impresionat, martorii descriind atmosfera ca fiind încărcată de emoție și solemnitate.
Focșani și Iași: Momente distincte de celebrare
În Focșani, ceremonia a început la ora 11:00 în Piața Unirii, unde s-au adunat numeroși cetățeni dornici să participe la celebrarea unirii. Aceasta a inclus o ceremonie militară și religioasă, dar și un moment artistic dedicat acestui eveniment istoric. Reprezentanți ai autorității locale au subliniat importanța Unirii prin cuvinte inspirate: „Fiecare an ne reamintește că identitatea noastră este construită din valorile pe care le moștenim.”
La Iași, ceremonia s-a desfășurat la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, adunând comunitatea locală în jurul valorilor naționale. De la ora 15:00, la eveniment au participat elevi, profesori și pensionari, toți uniți în dorința de a rememora momentul istoric. „Unirea nu a fost doar un act politic; a fost aspirația tuturor românilor pentru unitate și demnitate,” a declarat un profesor de istorie din oraș.
Unirea Principatelor: Pilonul deveniri naționale moderne
Data de 24 ianuarie este o piatră de hotar în istoria României, marcând alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești, după ce fusese ales la Iași la 5 ianuarie. Această unire a reprezentat o victorie a idealurilor revoluționarilor de la 1848, care vedeau unitatea ca „cheia de boltă” a națiunii. Actul Unirii a fost, astfel, nu doar o simplă fuziune teritorială, ci o afirmare a voinței naționale și a aspirațiilor pentru un viitor comun.
Relevanța acestui moment se reflectă în continuarea procesului de unire și integrare europeană, cu recunoașterea internațională a Unirii având un impact semnificativ asupra obținerii independenței României în 1877-1878. Istorici și politologi susțin că „Mica Unire” a fost fundamentul pe care s-a construit statul român modern.
Astfel, ceremoniile din întreaga țară de pe 24 ianuarie 2023 evidențiază nu doar respectul pentru trecut, ci și angajamentul față de viitorul național. Românii continuă să își reafirme identitatea și unitatea în fiecare an, menținând vie memoria acestui moment istoric crucial.
