Zegrean justifică amânarea dezbaterilor pe reforma pensiilor magistraților
Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat recent că cererea de amânare a discuțiilor privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților, formulată de patru judecători ai CCR, este pe deplin justificată. Aceasta se datorează lipsei unei note de fundamentare adecvate, esențială pentru orice proiect legislativ, conform cerințelor regulamentului de funcționare a Curții.
„Orice proiect de lege trebuie să fie însoțit de o notă de fundamentare. În această notă se detaliază impactul asupra bugetului și populației, printre altele. Judecătorii au solicitat o clarificare privind impactul financiar al propunerii, lucru care nu a fost furnizat. Așadar, cererea lor de amânare este justificată”, a explicat Zegrean pentru Agerpres.
Criza de informații și absența judecătorilor
Absenteismul judecătorilor Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc a marcat ședința de luni a CCR, aceasta fiind a treia amânare a deliberărilor pe marginea acestui proiect. După o primă ședință, aceștia au plecat prematur, iar în ziua următoare nu s-au mai prezentat deloc, lăsând în suspans problema reformei pensiilor magistraților.
Zegrean a menționat că Regulamentul Curții prevede că, dacă doi sau mai mulți judecători solicită amânarea, președintele este obligat să le acorde un termen suplimentar. „Este o procedură strict reglementată”, a adăugat fostul președinte al CCR, subliniind că eventuala o abateri disciplinare legate de absența judecătorilor trebuie să fie constatată conform regulilor interne.
Controversele din jurul proiectului de lege
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și stabilirea unui plafon de 70% din indemnizația netă a ultimei luni de activitate ca valoare maximă pentru pensie. Această propunere nu a fost primită bine de către judecători și procurori, care au solicitat ca pensiile să fie calculate mai apropiat de salariile lor ultime.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ privind propunerea, subliniind că aceasta nu respectă standardele internaționale și nu se aliniază cu articolele constituționale. Judecătorii au subliniat că noua reglementare ar putea să discrimineze magistrații față de alte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu, punând în discuție echitatea sistemului de pensii din România.
Dilema legislative și impactul asupra justiției
Prima versiune a reformei, care a fost declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie, a stârnit un întreg val de critici și nemulțumiri, atât în rândul magistraților, cât și al experților în drept. Argumentele aduse de instanța supremă au fost că guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul stabilit de lege, ridicând o serie de întrebări legate de transparența și fundamentarea deciziilor legislative.
De asemenea, insistența judecătorilor că legea nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale adaugă un alt strat de complexitate acestei situații. Corelarea astfel de reglementări cu standardele internaționale ale drepturilor omului și normele europene devine esențială pentru a asigura un sistem judiciar funcțional și echitabil.
Pe 16 ianuarie, CCR va relua deliberările pe marginea acestui subiect, iar decizia finală va influența nu doar viitorul pensiilor magistraților, ci și încrederea publicului în sistemul judiciar românesc. Disponibilitatea executivului de a ajusta cerințele și de a oferi clarificări în legătură cu impactul reformelor va fi esențială în remedierea acestor tensiuni.
