Wikipedia, odată simbol al accesului gratuit și al cunoașterii democratizate, pare să își schimbe rolul într-un mod profund, în contextul în care internetul devine tot mai dependent de algoritmi și inteligență artificială. Dacă anterior era considerată o enciclopedie deschisă, alimentată de voluntari și finanțată prin donații, acum platforma pare să fieținută de un nou fel de relații comerciale, care pun accent pe control și sustenabilitate economică.
### Războiul pentru resursele digitale ale Wikipedia
Una dintre cele mai importante mutări de pe scena mondială a tehnologiei presupune reglementarea accesului companiilor de AI la vasta bază de date a Wikipedia. Infrastructura digitală a acestei enciclopedii a fost dintotdeauna un element critic: cu cât mai multe modele de limbaj vor accesa și extrage informații din ea, cu atât mai mare va fi și presiunea asupra serverelor, ceea ce conduce la creșterea costurilor de întreținere. În acest context, Wikimedia Foundation, organizația non-profit care susține Wikipedia, a început să își regândească strategia.
Jimmy Wales, fondatorul platformei, a explicat recent: „companiile AI au lovit puternic serverele, iar în aceste condiții, este nevoie de un nou model de colaborare.” În locul accesului liber și nesuținut, organizația propune o variantă comercială, destinată exclusiv pentru utilizări în volum mare, numită Wikipedia Enterprise. Aceasta va permite companiilor să folosească conținutul într-un mod controlat și predictibil, eliminând riscul ca accesul automatizat să destabilizeze funcționarea site-ului. Cei care dețin și administrează zestrea de informații a Wikipediei vor primi o redevență, într-un efort de a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
### De la modelul „dă-ne tot” la parteneriate strategice
Această transformare nu reprezintă doar o adaptare la noul peisaj digital, ci și o schimbare de paradigmă în modul în care se gestionează accesul la cunoaștere. Pentru cele mai mari nume din domeniu, precum Google, Microsoft sau Meta, parteneriatul cu Wikipedia în condiții de tip enterprise deschide o cale mai sigură și mai clar definită pentru a alimenta modelele AI fără riscul de a suprasolicita infrastructura. În același timp, avantajele sunt clare: datele din Wikipedia sunt modulate, curate, bine structurare, și oferă un set de informații uman-curate, cu surse verificabile, fiind extrem de valoroase pentru antrenarea și evaluarea tehnologiei AI.
Pentru Wikimedia, însă, această direcție ridică și semne de întrebare privind precedentul pe termen lung. Dacă cele mai mari companii plătesc pentru acces, acest lucru poate duce la o distanțare semnificativă între internetul deschis și web-ul „industrial” în care accesul la date devine o resursă negociabilă. În plus, există preocupări legate de posibila amplificare a excluziunii unor utilizatori sau entități care nu pot sau nu vor să plătească pentru accesul la astfel de date.
### Impactul asupra publicului și a viitorului informației deschise
Pentru utilizatorul de zi cu zi, această evoluție poate părea technicală și departe de interesul cotidian. Însă, impactul este mult mai profund. Wikipedia nu reprezintă doar o sursă de informație; ea este, de fapt, o infrastructură culturală, un catalizator al cunoașterii democratice. Dacă modul în care informația este accesată, filtrată și utilizată se modifica, poate fi afectată și calitatea cunoașterii disponibile gratuit.
De acum înainte, trebuie să fie clar că atunci când un răspuns AI are „sunet enciclopedic”, nu înseamnă obligatoriu și verificarea sursei adevărate. Într-un astfel de peisaj, utilizatorii trebuie să fie mai responsabili, verificând propriile informații din surse inițiale și păstrând în vedere că sustenabilitatea proiectelor open source, cum ar fi Wikipedia, depinde tot mai mult de capabilitatea lor de a atrage finanțare predictibilă. Dar, în fond, modul în care se va regândi această relație între web-ul deschis și cel industrial va influența destinele informației gratuite timp de mulți ani de acum înainte.
