Europa face un nou pas către autohtonizarea platformelor sociale, iar lansarea unei rețele sociale europene, denumită W, pare să fie mai mult decât o simplă încercare de a introduce un nou competitor pe piață. În contextul intensificării discuțiilor despre responsabilitatea marilor platforme globale și despre încercările statelor din Uniunea Europeană de a controla și reglementa spațiul online, W își propune un model diferit, cu accent pe transparență, verificare și respectarea standardelor europene în domeniul protecției datelor.
### O platformă construită pentru Europa, cu un scop clar în lupta cu dezinformarea
Anunțul lansării W a avut loc exact în perioada în care se intensifică dezbaterile la nivelul instituțiilor europene despre ce înseamnă responsabilitatea digitală. În timp ce gigantii precum Facebook, Twitter sau Instagram sunt tot mai criticati pentru gestionarea conținutului și pentru modul în care manipulează datele utilizatorilor, W își face intrarea cu promisiunea de a reduce spațiul pentru manipulare și dezinformare. Platforma se caracterizează printr-un model de verificare strictă a identității, ceea ce presupune, în teorie, limitarea abuzurilor generate de conturile de tip bot sau de cele impersonale.
CEO-ul platformei, Anna Zeiter, a subliniat clar această direcție: „dacă dezinformarea sistemică erodează încrederea și slăbește capacitatea societății de a lua decizii informate, atunci o platformă nouă ar trebui să pornească din proiectare cu mecanisme care reduc spațiul pentru manipulare.” În acest sens, W le cere utilizatorilor să dovedească identitatea cu acte, ceea ce în teorie ar descuraja fraudele, fermecările și campaniile coordonate între grupuri de interese.
### Riscurile și provocările verificării identității și controlul european
Această abordare însă ridică întrebări legate de confidențialitate și securitatea datelor. În timp ce intenția este de a limita abuzurile și de a oferi mai multă transparență, păstrarea datelor personale în interiorul UE și controlul european asupra infrastructurii adaugă un nivel de complexitate. În plus, dacă platforma va avea succes, va deveni un țintă pentru atacuri cibernetice, iar utilizatorii trebuie să fie conștienți de riscurile implicate.
Un alt aspect important îl constituie încăpățânarea de a construi o alternativă europeană la giganții globali. În ultimele luni, tot mai mulți europarlamentari au cerut oficial sprijin pentru inițiative care să reducă dependența de aceste platforme, invocând argumentul „suveranității digitale”. Ei atrag atenția asupra pericolului ca Europa să devină dependentă de reguli și reguli impuse de terți, iar controlul asupra dezbaterii publice să fie deținut în afara granițelor.
### Viitorul platformei W sub semnul întrebării
Chiar dacă și-ar dori să devină un „X european”, W pornește cu un mare handicap: un acces în avans limitat, fără aplicații mobile și o comunitate inițial restrânsă. Faptul că platforma va crea o rețea închisă și verificată, dar dificil de scaleat rapid, înseamnă că va trece mult timp până va putea deveni o alternativă serioasă pentru utilizatori. O mare parte dintre utilizatori urmăresc acum nu doar funcționalitatea sau siguranța, ci și comunitatea și influența pe care le pot avea într-un spațiu deschis și saturat.
De asemenea, una dintre cele mai mari provocări o reprezintă echilibrul delicat dintre verificare și libertate. În timp ce verificarea identității poate reduce abuzurile, riscă să limiteze și anonimatul legitim, esențial pentru activiști, whistleblowers sau pentru persoanele vulnerabile. În plus, colectarea masivă de date personale face platforma o țintă mai atractivă pentru atacuri cibernetice.
În prag de 2023, apar tot mai clar semnele că Europa încearcă să își construiască un spațiu digital independent și responsabil. W, cu toate imperfecțiunile sale, devine astfel simbolul unei ambiții de a avea un cuvânt mai mare în reglementarea și controlul mediului online. Se conturează, în acest fel, o alternativă la cutia neagră a platformelor globale, o încercare de a pune pe primul plan reguli trasparent și protecție a drepturilor utilizatorilor într-un mod controlat și european. Dacă va reuși să-și facă loc, timpul va arăta – dar cert este că, indiferent de rezultat, Europa nu mai vrea să fie doar consumatorul de reguli globale în domeniul digital.
