Vicepremierul Oana Gheorghiu acuzată de pierderea a 198 de milioane de euro din PNRR Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a lansat acuzații grave la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, implicând-o direct în pierderea a aproape 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Conform Gândul: Vicepremierul Oana Gheorghiu acuzată de pierderea a 198 de milioane de euro din PNRR

Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a lansat acuzații grave la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, implicând-o direct în pierderea a aproape 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Postarea sa confirmă informațiile apărute anterior în presa centrală, care semnalau nereguli pe Jalonul 440 din PNRR.

Bilanțul critic al activității vicepremierului

Ștefan Radu Oprea pune sub semnul întrebării rezultatele obținute de Oana Gheorghiu de la preluarea mandatului. Într-o postare pe rețelele de socializare, fostul secretar general al Guvernului întreabă retoric: „Ce a livrat efectiv vicepremierul Oana Gheorghiu?”. El detaliază o serie de puncte slabe în activitatea acesteia, sugerând lipsa de eficiență în fața unor sarcini importante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu, descrisă ca fiind „favoritul lui Bolojan”, este acuzată de o comunicare agresivă și de acuzații la adresa PSD, în timp ce „bilanțul concret ridică serioase semne de întrebare”. Conform lui Ștefan Radu Oprea, vicepremierul s-ar fi remarcat prin următoarele aspecte, considerate negative:

PNRR – pierderea a 198 milioane euro. Comitetul interministerial condus de Oana Gheorghiu ar fi dublat și diluat rolul AMEPIP pe jalonul guvernanței corporative a companiilor de stat. Din cei 330 de milioane de euro suspendați pe Cererea de plată 3, România ar fi recuperat doar 132 de milioane de euro, pierzând definitiv restul sumei.

Scandalul Schwarz. Documente și mărturii, inclusiv o plângere la DNA a fostului șef ADR, Dragoș Vlad, indică presiuni asupra unor instituții publice precum ADR și STS pentru a favoriza grupul german Schwarz, cu legături către Kaufland. Instituțiile care s-au opus ar fi avut conduceri schimbate.

ABB și listarea companiilor de stat. În loc să finalizeze restructurările asumate prin PNRR, s-ar propune un mecanism de vânzare accelerată (Accelerated Book Building). Acesta ar fi prezentat ca o „plasă de siguranță”, dar este contestat pentru lipsă de transparență și o posibilă selectare discreționară a unor parteneri interesați să cumpere acțiuni cu discount.

Consilieri numiți, rezultate absente. La cabinetul vicepremierului ar fi existat numeroase numiri de consilieri onorifici și de stat, dar fără rezultate măsurabile. Acestea includ fonduri europene pierdute, instituții slăbite și un dosar penal deschis.

Riscuri majore pentru fondurile europene

România mai are de încasat 4,5 miliarde de euro luna viitoare din PNRR. Există însă un risc semnificativ de a pierde o mare parte din acești bani dacă până la data de 31 august nu vor fi adoptate Legea Salarizării și Legea ANI.

Președintele a confirmat că va avea discuții cu liderii fostei coaliții privind legea salarizării unice. Legea ANI, alături de legea Biodiversității, așteaptă decizia Curții Constituționale, pronunțată pe 12 august, după ce au fost contestate de AUR imediat după adoptarea lor de către Parlament.

Sursa: Gândul