Universitățile din România au început să adopte măsuri clare pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional, în fața creșterii explozive a utilizării acestor tehnologii de către studenți. Într-o perioadă în care GPT-urile și alte sisteme de generare automată de conținut devin tot mai accesibile și sofisticate, universitățile își propun să păstreze echilibrul între inovație și integritate academică, impunând reguli stricte pentru utilizarea acestor instrumente în realizarea lucrărilor academice.
Reguli clare pentru transparență și responsabilitate
De la începutul anului, tot mai multe universități din țară, printre care se numără și SNSPA sau Universitatea Politehnica din București, au introdus reguli care obligă studenții să declare dacă și în ce scop au utilizat inteligența artificială atunci când realizează eseuri, proiecte sau alte tipuri de lucrări academice. La SNSPA, de exemplu, studenții trebuie să completeze o declarație în care să menționeze explicit dacă au folosit AI și pentru ce anume.
„Regulamentele permit folosirea AI pentru activități precum corectarea gramaticală, organizarea ideilor sau sprijin în documentare”, ne spun reprezentanții universităților. Totodată, însă, responsabilii subliniază clar că responsabilitatea pentru conținut, argumentație și concluzii revine exclusiv studentului. Inteligența artificială poate fi un sprijin, dar nu și o scuză pentru a evita gândirea critică sau analiza proprie.
Această nouă abordare pune accent pe transparență, iar studenții care aleg să fie sinceri în legătură cu utilizarea AI nu riscă automat sancțiuni, atâta timp cât respectă regulile stabilite. În cazul suspiciunilor privind originalitatea, profesorii au dreptul să verifice dacă studentul stăpânește cu adevărat materia și dacă munca lui a fost suficient de personalizată. În situații în care se observă utilizări excesive sau nejustificate ale AI, notele pot fi ajustate sau se pot aplica sancțiuni, conform regulamentelor interne ale fiecărei universități.
Limite stricte și riscuri ale abuzului
Deși folosirea AI este acceptată în anumite limite, cadrele didactice atrag atenția asupra faptului că redactarea integrală a unei lucrări cu ajutorul acestei tehnologii reprezintă o abatere gravă. În cazul în care o lucrare conține referințe inexistente, autori fictivi sau informații nereale, conducerea universitară poate decide respingerea respectivului proiect și chiar excluderea studentului din curs.
„Există situații în care lucrările conțin referințe inexistente sau autori fictivi, semn clar al unei utilizări necontrolate a AI”, explică reprezentanții SNSPA. În astfel de cazuri, responsabilitatea pentru eventuale fraudări devine clară, iar utilizarea tehnologiei trebuie făcută cu un minimum de responsabilitate și verificare atentă a informațiilor generate automat.
Alte instituții, precum Universitatea Politehnica din București, au actualizat reguli similare, impunând ca orice contribuție asistată de AI să fie chiar menționată, precizând clar dacă anumite pasaje au fost generate sau reformulate cu ajutorul tehnologiei. Aceste măsuri sunt menite să asigure atât transparența, cât și corectitudinea procesului de evaluare, în absenta căruia riscă să se compromită standardele academice.
O realitate în care AI devine parte integrantă a vieții profesionale
Tendința universităților românești de a reglementa utilizarea inteligenței artificiale vine pe fondul unei realități în care această tehnologie devine parte integrantă a vieții de zi cu zi. Date recente indică faptul că aproape 40% dintre angajații români folosesc AI în mod regulat, iar aproape jumătate dintre aceștia manifestă încredere în informațiile furnizate de aceste sisteme.
Dezvoltarea unor reguli clare în învățământ are drept scop pregătirea studenților pentru această nouă eră digitală, fără a compromite valorile academice și integritatea procesului educațional. În urmă cu doar câțiva ani, utilizarea AI în cercetare sau în redactarea lucrărilor era privită cu reticență și chiar cu suspiciune. Astăzi, însă, universitățile încearcă să găsească calea de mijloc, în care tehnologia devine un instrument de sprijin, dar nu și de înlocuire a gândirii și exprimării critice.
Peste câțiva ani, este de așteptat ca aceste reguli să fie integrate într-un cadru legislativ mai amplu, în vederea reglementării utilizării tehnologiei în toate domeniile educației și muncii. În acest context, transparența și responsabilitatea vor rămâne pilonii centrali ai unei relații sănătoase între om și inteligența artificială, pregătind astfel studentii pentru o piață a muncii în continuă schimbare, în care adaptabilitatea și etica vor fi cele mai importante valori.
