Conform Stiripesurse.ro: Un proiect ambițios de construire a unei „fabrici de inteligență artificială” (AI Gigafactory) în apropierea Centralei Nucleare de la Cernavodă a stârnit critici vehemente din partea europarlamentarului Claudiu Târziu. Acesta susține că o astfel de investiție, denumită Black Sea AI Gigafactory, reprezintă un pericol existențial pentru România, invocând consumul masiv de resurse și impactul potențial asupra infrastructurii energetice și a mediului.
Consum uriaș de apă și energie
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Claudiu Târziu, centrul AI va avea o capacitate de până la 1.500 de megawați, o valoare de 19 ori mai mare decât un centru de date similar din județul Cluj, care a generat deja controverse. Proiectul ar urma să utilizeze zilnic 30 de milioane de litri de apă din Dunăre pentru răcire, din care se estimează că până la 80% se va evapora. Târziu atrage atenția asupra faptului că Dunărea se află în prezent la cel mai scăzut debit din ultimii 40 de ani și că seceta ar putea pune în pericol funcționarea centralei nucleare.
De asemenea, europarlamentarul subliniază problemele întâmpinate în Statele Unite ale Americii din cauza centrelor de date similare, unde s-au înregistrat creșteri ale prețului la energie, dificultăți în alimentarea cu apă potabilă și creșteri semnificative ale temperaturii locale, pe lângă un zgomot permanent „insuportabil”.
UE vrea să construiască fabrici AI
Uniunea Europeană și-a propus să construiască șapte mari fabrici de inteligență artificială pe teritoriul său, iar cea de la Cernavodă ar putea fi una dintre ele. Bătălia pentru supremația în domeniul AI este abia la început, iar pentru România ar putea fi o oportunitate strategică. Investitorii pentru proiectul Black Sea AI Gigafactory nu sunt încă cunoscuți, deși s-a vehiculat numele lui Eric Trump. Deși demersurile pentru pornirea proiectului durează de peste un an, acesta nu a înaintat considerabil.
Proiectul Black Sea AI Gigafactory este prezentat ca o inițiativă strategică a României pentru dezvoltarea unei infrastructuri de calcul de mare anvergură dedicate inteligenței artificiale, cu relevanță națională, regională și europeană. Scopul este crearea unui hub de infrastructură AI de nouă generație, care să sprijine dezvoltarea capabilităților digitale și industriale avansate și să consolideze poziția României în ecosistemul european de AI. Se preconizează o capacitate de peste 100.000 de acceleratoare AI, cu o fază inițială de aproximativ 20.000 de unități.
Impact energetic major
Proiectul prevede o putere instalată de până la 1.500 MW, alimentată predominant din surse nucleare. Faza I este planificată în Cernavodă, beneficiind de proximitatea față de centralele nucleare existente. Faza a II-a ar putea fi la Doicești, în județul Dâmbovița, cu posibilitatea de co-localizare cu reactoare modulare mici (SMR). Consumul energetic anual estimat, în condiții de funcționare continuă, ar fi de aproximativ 13,1 TWh, o cotă substanțială din producția totală de energie electrică a României.
Legătura cu energia nucleară este considerată un avantaj pentru stabilitatea și caracterul „verde” al proiectului, aliniindu-se obiectivelor de neutralitate climatică. Totuși, există riscuri legate de sincronizarea punerii în funcțiune a noilor capacități nucleare cu necesarul proiectului AI, care este estimat spre finalul anului 2028. Dacă noile capacități nucleare întârzie, deficitul de energie pe termen scurt-mediu ar putea fi agravat. Investiția totală estimată este de 4–5 miliarde de euro, cu o mare parte din finanțare provenind din sectorul privat.
Sursa: Stiripesurse.ro
