ULTIMA ORĂ
Radu Marinescu, ministrul Justiției, și-a prezentat bilanțul mandatului, lansând în același timp critici la adresa lui Ilie Bolojan, ministrul cu atribuții în domeniul Justiției ● PNL rupe coaliția cu PSD și vizează un guvern minoritar ● Deputatul PSD de Buzău, Petre Emanoil Neagu, a trecut la PNL chiar în ziua unui scandal politic major, iar conform informațiilor, acesta a fost prezent la o ședință cu Ilie Bolojan ● Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, liderul partidului SOS România, a anunțat public că refuză orice formă de colaborare cu partidele din actuala coaliție de guvernare ● Fostul premier Theodor Stolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea economică a României, în contextul actualelor tensiuni politice ● Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a criticat dur incoerența partidelor din coaliția de guvernare, după ce reprezentanți ai USR au recunoscut că Green Deal a fost un proiect cu viziune „idealistă” ● Radu Marinescu, ministrul Justiției, și-a prezentat bilanțul mandatului, lansând în același timp critici la adresa lui Ilie Bolojan, ministrul cu atribuții în domeniul Justiției ● PNL rupe coaliția cu PSD și vizează un guvern minoritar ● Deputatul PSD de Buzău, Petre Emanoil Neagu, a trecut la PNL chiar în ziua unui scandal politic major, iar conform informațiilor, acesta a fost prezent la o ședință cu Ilie Bolojan ● Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, liderul partidului SOS România, a anunțat public că refuză orice formă de colaborare cu partidele din actuala coaliție de guvernare ● Fostul premier Theodor Stolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea economică a României, în contextul actualelor tensiuni politice ● Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a criticat dur incoerența partidelor din coaliția de guvernare, după ce reprezentanți ai USR au recunoscut că Green Deal a fost un proiect cu viziune „idealistă” ●
Acasă › Analize › Un nou tip de energie nucleară prinde contur în Europa, pe fondul crizei energetice declanșate de războiul din Iran.
Analize

Un nou tip de energie nucleară prinde contur în Europa, pe fondul crizei energetice declanșate de războiul din Iran.

6 aprilie 2026 3 min citire
Un nou tip de energie nucleară prinde contur în Europa, pe fondul crizei energetice declanșate de războiul din Iran.

Un nou tip de energie nucleară prinde contur în Europa, pe fondul crizei energetice declanșate de războiul din Iran. Companii din Germania, precum Proxima Fusion, dezvoltă reactoare de fuziune nucleară, o tehnologie care ar putea oferi o alternativă sustenabilă la combustibilii fosili. Guvernul german investește masiv în această direcție, în speranța că fuziunea va reduce dependența de importurile de energie.

Fuziunea nucleară, o alternativă promițătoare

După izbucnirea conflictului din Iran, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost grav afectate, generând cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie, conform Agenției Internaționale pentru Energie. Acest eveniment a amplificat necesitatea găsirii de alternative la combustibilii fosili. Energia nucleară obținută prin fuziune se profilează ca o soluție potențială. Spre deosebire de fisiunea nucleară, utilizată în prezent în centralele nucleare, fuziunea presupune unirea nucleelor atomilor ușori.

Fuziunea nucleară promite o eficiență energetică superioară. Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. Un alt avantaj major este că fuziunea nu generează emisii de CO₂ și nici deșeuri radioactive de lungă durată, contribuind la un mediu mai curat.

Proxima Fusion și tehnologia stellarator

Una dintre companiile care investesc în această tehnologie este Proxima Fusion, un startup german. Fondată în 2023, compania dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume folosesc reactoare tokamak, dar stellaratoarele sunt considerate a fi mai stabile și mai potrivite pentru funcționare continuă.

Proxima Fusion lucrează la un dispozitiv experimental numit Alpha, care va testa capacitatea reactorului de a produce energie suficientă pentru a menține reacția de fuziune. Compania vizează operaționalizarea Alpha la începutul anilor 2030, urmată de proiectul Stellaris, prima centrală comercială de fuziune din lume. Aceasta ar urma să fie construită pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania.

Germania, un investitor major în fuziune

Guvernul german a arătat un interes pronunțat pentru dezvoltarea fuziunii nucleare. După renunțarea completă la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023, Germania și-a propus să accelereze cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu. În 2025, cancelarul Friedrich Merz a prezentat un plan de investiții de peste două miliarde de euro până în 2029.

Cu toate acestea, există și voci sceptice. Un studiu publicat în revista Nature Energy sugerează că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste, iar progresul ar putea fi mai lent decât se prevede. În pofida acestor rezerve, energia de fuziune rămâne o țintă atractivă pentru un viitor energetic sustenabil.

Articole similare