Conform Stiripesurse.ro: Un interviu cu generalul (r) Ștefan Dănilă, fost Șef al Statului Major General, a adus în prim-plan discuții despre drone și rolul lor în contextul actual. Evenimentul recent de la Galați a reaprins interesul public pentru aceste sisteme. Dănilă, ca aviator militar experimentat, a oferit perspective concrete despre natura și importanța dronelor.
Definirea conceptului de „dronă”
În discursul public, termenul „dronă” este folosit pentru a descrie o varietate de vehicule fără pilot, operate de la distanță. Inițial, se referea la aparatele de zbor fără pilot, cunoscute ca UAV-uri, dar includerea altor tipuri de sisteme fără pilot a extins definirea. NATO clasifica dronele în funcție de misiuni, greutate, motorizare și rază de acțiune.
Primele drone au fost utilizate pentru cercetare și supraveghere, oferind informații fără a expune oamenii riscurilor directe. Dezvoltarea tehnologică a permis transmiterea imaginilor în timp real, cu un impact major în conducerea operațiunilor militare. Evoluția tehnologiei a permis adaptarea dronelor civile în scopuri militare. Acestea au fost modificate cu încărcături de luptă, devenind mijloace letale.
Inovațiile recente includ reducerea dimensiunilor dronelor, integrarea sistemelor de navigație precise, a inteligenței artificiale și a sistemelor de protecție. Generalul Dănilă a explicat că există drone mari, similare avioanelor de luptă, dar și drone mici, greu de detectat, inclusiv cele „sinucigașe”, complicate de interceptat.
Obstacole în detectarea și neutralizarea dronelor
Domeniul de detectare și neutralizare a dronelor cunoaște provocări multiple. Dimensiunile reduse ale multor drone, de exemplu, generează o suprafață de reflexie mică, îngreunând detectarea prin radare clasice. Aceasta interferează cu capacitatea de a fixa ținta, atât de către radarele terestre sau de la bordul aeronavelor, cât și de rachete.
O altă dificultate este amprenta termică redusă, care compromite detectarea de către dispozitivele cu ogivă termică. De asemenea, viteza relativ mică a dronelor comparativ cu avioanele interceptoare poate îngreuna urmărirea și interceptarea. Unele drone sunt controlate prin unde electromagnetice, fiind vulnerabile la bruiaj sau la alterarea semnalului GPS. Cu toate acestea, au fost dezvoltate soluții de protecție, inclusiv saltul în frecvență sau utilizarea comunicațiilor prin fibră optică.
Roiuri de drone și schimbări în confruntările aeriene
Progresul în tehnologiile de comunicații și inteligență artificială, combinat cu miniaturizarea dronelor, a condus la dezvoltarea „roiurilor de drone”. Acestea permit unui singur operator să controleze mai multe drone simultan, fie spre un singur obiectiv complex, fie către mai multe obiective distincte. Scopul este inclusiv de a proteja dronele prin distanțare, pentru a reduce riscul de distrugere totală.
Generalul Dănilă a reiterat că „roiul de drone este mult mai periculos decât o bombă cu submuniții, deoarece fiecare dronă poate fi foarte precisă în lovirea unei ținte”. Apariția acestor sisteme autonome schimbă fundamental logica operațională, reconfigurând confruntarea aeriană. Confruntările aeriene clasice, definite prin viteză și capacitatea de proiecție a forței, sunt reevaluate prin prisma noilor capacități.
În cadrul interviului, generalul Dănilă a subliniat importanța de a înțelege și adapta tacticile militare la noile tehnologii. Acesta a menționat că modificări în tactici și proceduri sunt indispensabile, lipsa umană din aceste mijloace de luptă le face mai periculoase.
Aparitia acestor sisteme reconfigureaza logica clasica a confruntarii aeriene.
Sursa: Stiripesurse.ro
