Conform Stiripesurse.ro: Un grup format din 27 de senatori USR și PNL a contestat la Curtea Constituțională (CCR) aspecte esențiale ale noii Legi a ANI privind integritatea, inclusiv prevederi care ar putea duce la pierderea mandatului de primar pentru Dominic Fritz din Timișoara, precum și reglementările privind declararea averilor soților și partenerilor demnitarilor. CCR a înregistrat sesizarea, iar judecata a fost programată pentru 12 august.
Legea adoptată de Parlament stipulează că persoanele pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, și pentru care nu a expirat termenul de interdicție, își încetează de drept funcția publică în termen de 30 de zile. Această prevedere ar putea viza direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, în urma unei decizii definitive a ÎCCJ din 18 iunie, care a confirmat starea de conflict de interese în care s-a aflat în calitatea sa de edil.
Retroactivitatea legii, în vizorul CCR
Senatorii USR și PNL susțin că această măsură de încetare a mandatelor încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii, consacrat în Constituția României, conform căruia legea dispune doar pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Ei acuză că legea atribuie efecte noi, precum încetarea funcției, unor situații de conflict de interese sau incompatibilitate consumate sub incidența legislației anterioare. Senatorii argumentează că noua reglementare transformă interdicția de a dobândi o funcție într-o cauză de pierdere a unei funcții deja deținute, o distincție juridică esențială.
Pentru a-și susține poziția, parlamentarii invocă o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul unui parlamentar grec. Curtea a stabilit atunci că aplicarea imediată a unei incompatibilități, care nu exista la data alegerii, a încălcat drepturile electorale, deoarece nici candidatul, nici alegătorii nu puteau anticipa o astfel de consecință.
Declararea averilor, neclară și intruzivă
Cel de-al doilea punct de atac vizează obligativitatea declarării averilor și intereselor de către „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii de rang înalt. Senatori acuză că legea nu definește clar sintagma „persoana care are relații asemănătoare”, lipsind criterii obiective de identificare. Se ridică întrebări legate de durata relației, existența unei gospodării comune sau a interdependenței economice.
Practic, legea ar impune persoanei respective să își stabilească singură gradul de apropiere a relației sentimentale pentru a genera obligații de integritate, contrar jurisprudenței CCR care cere claritate și previzibilitate normativă. De asemenea, legea nu clarifică situația în care o astfel de relație începe după numirea demnitarului sau ce se întâmplă în cazul încetării relației, lăsând loc de interpretări și incertitudine juridică.
Parlamentarii USR și PNL susțin că aceste prevederi încalcă dreptul la viața privată și familială, protejat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocând și o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). CJUE a considerat că publicarea online a datelor nominale ale soților sau partenerilor demnitarilor depășește ceea ce este strict necesar pentru prevenirea corupției, sugerând soluții mai puțin intruzive. Legea actuală ar impune ca publicarea declarației partenerului demnitarului să se mențină timp de cinci ani, chiar dacă relația care a generat obligația a încetat.
Sesizarea depusă la CCR vizează în mod specific dispozițiile referitoare la încetarea de drept a funcțiilor în caz de incompatibilitate/conflict de interese, precum și prevederile legate de declararea averilor soților și partenerilor demnitarilor.
Sursa: Stiripesurse.ro
