ULTIMA ORĂ
PNL ar putea susține Guvernul Niculescu, invocând responsabilitatea Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a declarat vineri, 16 octombrie, că formațiunea sa politică analizează posibilitatea de a vota pentru învestirea noului Guvern condus de Luca Niculescu, cu puteri depline ● Nopți de pasiune și confesiuni pe Insula Iubirii Bianca Iotu și Narcis au trăit momente de o intensitate aparte pe Insula Iubirii 2026, culminând cu un sărut pasional și o conexiune emoțională neașteptată ● PNL, decizie dificilă privind votul pentru Guvernul Niculescu Președintele PNL, Ilie BOLOSAN, a reiterat, vineri seară, poziția partidului privind susținerea candidaturii lui Luca NICULESCU pentru funcția de prim-ministru, subliniind necesitatea urgentă formării unui guvern funcțional pentru a evita blocaje majore în sistemul public ● Trump suspendă parțial sancțiuni noi împotriva Rusiei Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis pe 16 octombrie suspendarea aplicării unor prevederi cheie din legea recent adoptată privind sancționarea Rusiei și Iranului ● Un nou scandal de proporții, cu implicații financiare și politice majore, se conturează în jurul societății de termoficare Colterm din Timișoara ● PSD, cel mai mare dușman al Guvernului Niculescu? Declarațiile lui Ilie Bolojan La o zi după ce premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus programul de guvernare, care include 12 miniștri PSD, Ilie Bolojan a lansat o declarație surprinzătoare ● PNL ar putea susține Guvernul Niculescu, invocând responsabilitatea Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a declarat vineri, 16 octombrie, că formațiunea sa politică analizează posibilitatea de a vota pentru învestirea noului Guvern condus de Luca Niculescu, cu puteri depline ● Nopți de pasiune și confesiuni pe Insula Iubirii Bianca Iotu și Narcis au trăit momente de o intensitate aparte pe Insula Iubirii 2026, culminând cu un sărut pasional și o conexiune emoțională neașteptată ● PNL, decizie dificilă privind votul pentru Guvernul Niculescu Președintele PNL, Ilie BOLOSAN, a reiterat, vineri seară, poziția partidului privind susținerea candidaturii lui Luca NICULESCU pentru funcția de prim-ministru, subliniind necesitatea urgentă formării unui guvern funcțional pentru a evita blocaje majore în sistemul public ● Trump suspendă parțial sancțiuni noi împotriva Rusiei Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis pe 16 octombrie suspendarea aplicării unor prevederi cheie din legea recent adoptată privind sancționarea Rusiei și Iranului ● Un nou scandal de proporții, cu implicații financiare și politice majore, se conturează în jurul societății de termoficare Colterm din Timișoara ● PSD, cel mai mare dușman al Guvernului Niculescu? Declarațiile lui Ilie Bolojan La o zi după ce premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus programul de guvernare, care include 12 miniștri PSD, Ilie Bolojan a lansat o declarație surprinzătoare ●
Acasă › Analize › UE caută parteneri din afara blocului pentru centre de migranți Cinci state membre ale Uniunii Europene – Danemarca, Austria, Germania, Țările de Jos și Grecia – au convenit asupra unui plan comun pentru a crea centre în afara UE, unde migranții ale căror cereri de azil au fost respinse ar putea fi transferați
Analize

UE caută parteneri din afara blocului pentru centre de migranți Cinci state membre ale Uniunii Europene – Danemarca, Austria, Germania, Țările de Jos și Grecia – au convenit asupra unui plan comun pentru a crea centre în afara UE, unde migranții ale căror cereri de azil au fost respinse ar putea fi transferați

Conform Gândul: UE caută parteneri din afara blocului pentru centre de migranți

Cinci state membre ale Uniunii Europene – Danemarca, Austria, Germania, Țările de Jos și Grecia – au convenit asupra unui plan comun pentru a crea centre în afara UE, unde migranții ale căror cereri de azil au fost respinse ar putea fi transferați. Primele mutări sunt estimate să aibă loc din 2027, însă țările partenere care ar urma să găzduiască aceste facilități nu au fost încă anunțate oficial. Ideea face parte dintr-o strategie mai amplă a UE de a gestiona fluxurile migratorii și de a accelera returnările.

Potrivit informațiilor, aceste centre ar urma să găzduiască persoane ale căror cereri de azil au fost respinse de cele cinci state și care, din diverse motive, nu pot fi returnate în țările lor de origine. Negocierile sunt în curs cu unul sau mai multe state terțe, printre variantele vehiculate în presă, citată de Euronews, numărându-se Uganda și Rwanda.

Ministrul danez al Migrației, Morten Bødskov, a subliniat că principiile convenite deschid calea pentru transferul primilor migranți neregulamentari către o țară parteneră din afara UE în 2027. Oficialul danez a precizat că aceste centre nu ar trebui percepute ca închisori sau spații de detenție. Cele cinci țări europene implicate și-au asumat angajamentul de a acoperi integral costurile operaționale ale centrelor, luând în considerare și posibilitatea oferirii unor stimulente suplimentare, precum finanțări sau parteneriate comerciale, statelor partenere.

Obiective și potențiale destinații

Obiectivul declarat al acestui demers este reducerea migrației ilegale către Uniunea Europeană la un nivel cât mai apropiat de zero, a afirmat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Discuțiile cu potențialele țări partenere sunt în desfășurare, iar miniștrii celor cinci state urmează să se reîntâlnească la sfârșitul lunii septembrie, la Munchen, pentru a continua negocierile.

Modelul propus ar urma să fie implementat în colaborare cu organizații internaționale precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație, conform reprezentanților guvernelor implicate. Acest proiect vine în contextul unei revizuiri a politicii europene privind returnările. În iunie, Parlamentul European a aprobat un cadru legislativ care permite statelor membre să stabilească astfel de centre prin acorduri cu țări din afara UE, iar adoptarea finală a regulamentului privind returnările este așteptată în toamnă. Anterior, un număr de nouăsprezece guverne din UE și-au exprimat sprijinul pentru soluții de acest tip.

Critici și experiențe anterioare

Inițiativa a stârnit însă controverse, organizațiile neguvernamentale ridicând semne de întrebare referitoare la respectarea drepturilor fundamentale și la conformitatea unor astfel de transferuri cu legislația europeană. Există și precedente care au întâmpinat dificultăți. Marea Britanie a renunțat la propriul plan de trimitere a solicitanților de azil în Rwanda, iar Danemarca a abandonat în 2023 un proiect național similar.

Italia operează deja centre în Albania, însă rezultatele obținute au fost sub așteptările inițiale. Roma estimase inițial o capacitate de primire de aproximativ 3.000 de migranți pe lună, dar numărul total raportat după transformarea facilităților în centre de returnare, în martie 2025, a fost de aproximativ 500. Costurile proiectului italian au depășit deja 670 de milioane de euro.

Sursa: Gândul