Troița cu simboluri legionare din Buftea, sub lupa autorităților și a opiniei publice
O troiță încărcată de simboluri legionare, amplasată de ani buni la intersecția străzilor Mărășești și Abator din Buftea, a reactivat controverse și preocupări legate de memoria și simbolistica Mișcării Legionare în România post-comunistă. Construcția, deși inițial ridicată fără incidente majore, devine acum subiectul unor investigații oficiale și a dezbaterilor publice, confirmând o dinamică tensionată în privința restituirii și interpretării simbolurilor legionar în spațiul public.
Originea și amplasarea troiței: între concesiune și controverse
Conform documentelor oficiale analizate recent, terenul pe care s-a ridicat troița a fost concesionat în 2014 unei asociații intitulată „Dumnezeu, Neam și Țară”, într-un moment în care în România părea că memoria legionară devine tot mai confortabil integrată în peisajul onoarei istorice. Această asociație a fost înființată cu câteva luni înainte, iar contractul de concesiune oferea drept de folosință gratuită pe durata existenței monumentului, aspect confirmat și de autorități. Inedit este însă faptul că, în structura acestei organizații, figurează Margareta Pistol, sora actualului primar al orașului Buftea, Gheorghe Pistol, devenind astfel o legătură directă între viața politică locală și simbolurile legionare.
De ce a fost acordat acest teren unui ONG cu legături fără precedent și ce intenții au avut inițiatorii pe termen lung, rămâne, în prezent, subiectul unor întrebări mereu mai stringente. Contractul inițial prevedea construirea troiței în termen de un an, însă termenul nu a fost respectat, fiind ulterior extins la patru ani, în 2017. În tot acest timp, troița a devenit, de fapt, un simbol vizibil al memoriei legionare, fiind amplasată într-un loc strategic, vizibil pentru orice trecător.
Simboluri legionare și intervenții ulterioare: întorceri și controverse
Elementele simbolice prezente pe monument sunt cunoscute pentru încărcătura lor istorică și politică. Monumentul include emblema Gărzii de Fier, aripa militară a Mișcării Legionare activă în perioada interbelică, ceea ce a stârnit critici din partea unui segment important al societății civile, dar și a autorităților, în condițiile în care aceste simboluri sunt percepute ca reprezentând ideologii extremiste și violente.
Pandemia de COVID-19 a adus, însă, o nouă încercare pentru troiță. În timpul restricțiilor, s-a realizat o extindere neautorizată a monumentului, cu o construcție de lemn a cărei amplasare a fost făcută pe un teren al statului, fără avize de specialitate. Aceasta includea, pe lângă simbolurile legionare, și un afiș cu „Rugăciunea Căpitanului”, formulată după textul atribuit lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul iconic al Mișcării Legionare, precum și un colaj de imagini ale unor lideri legionari, o suflare de nostalgie și rememorare a unei ideologii considerate de mulți ca fiind extrem de periculoasă.
Reacția autorităților nu a întârziat să apară. Construcția a fost demolată după ce consilierul local USR Bogdan Tobă a sesizat faptul că monumentul fusese ridicat fără autorizație. Parcela a fost dezmembrată cadastral, iar terenul a fost atribuit unei alte organizații, tot cu nume care evocă solidaritatea naționalistă, „Dumnezeu, Popor și Țară”, condusă de Adrian Grigoriu, cunoscut pentru susținerea ideologiilor de extremă dreaptă și pentru legea tăcerii în fața simbolurilor legionare. În contextul acestor fapte, ancheta penală a fost declanșată de către Parchetul din Buftea, răspunsul fiind așteptat în continuare, după aproape un an de la sesizare.
Chiar dacă oficial se încearcă acum să se clarifice situația, întrebările despre influența legionară în anumite cercuri politice și civice rămân active, iar simbolurile nelegitime continuă să fie suspectate că ar fi fost ascunse sub pretextul unei nostalgii istorice departe de valorile democratice.
Deocamdată, caso-ul troiței din Buftea semnalează o axare a unei societăți fragile pe reinterpretări istorice și pe o reticență de a condamna și de a gestiona simbolurile extremiste. Investigațiile continuă, iar viitorul acestei troițe și al simbolurilor legionare din spațiul public rămâne, în mod evident, un test pentru modul în care România va reuși să gestioneze trecutul în 2023 și mai departe.
