Conform România TV: Traseism politic în Parlament: Peste o decadă din aleși și-au schimbat tabăra
România se confruntă cu un fenomen persistent de instabilitate politică în legislativ, demonstrat de un procent semnificativ de parlamentari care și-au schimbat apartenența politică de la ultimele alegeri. Dintre cei 465 de membri ai Parlamentului, compus din 329 de deputați și 136 de senatori, aproape 10 la sută au făcut ”transferuri” între partide, confirmând traseismul politic ca un „sport” practicat cu îndemânare în clasa politică românească.
Liberalii, pe primul loc la ”transferuri”
Situația devine și mai clară dacă analizăm ultimele evenimente. De la alegerile parlamentare din 2024 până la votarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, nu mai puțin de 16 senatori și deputați și-au schimbat grupul parlamentar. Ulterior, într-un interval de doar cinci luni, alți 19 aleși au urmat același drum, ridicând numărul total al parlamentarilor care și-au schimbat ”barca” politică la 35. Liberalii, sub conducerea lui Ilie Bolojan, sunt campionii acestor mutări, urmați îndeaproape de social-democrați, conform informațiilor publicate de Digi24.
Partidul condus de Ilie Bolojan a reușit să atragă opt parlamentari din partea formațiunilor AUR, SOS România și POT, majoritatea acestor ”achiziții” având loc în perioada aprilie-mai. Aceste transferuri au stârnit critici publice, inclusiv din partea Alinei Gorghiu, o voce importantă din PNL care s-a poziționat împotriva acestor manevre politice. Ea a ironizat faptul că liderul partidului său, Ilie Bolojan, se declara, anul trecut, un dușman declarat al traseismului politic. Printre cei care au migrat la PNL se numără și Adrian Peiu, fost senator SOS România, care în luna iunie a fost ales lider interimar al organizației liberale din județul Ialomița.
PSD, interesat de parlamentarii de la POT și SOS
Partidul Social Democrat (PSD) nu a rămas mai prejos în cursa pentru ”transferuri”, reușind să atragă șase parlamentari, majoritatea venind de la formațiunile POT și SOS. Un număr mare dintre aceștia s-au alăturat PSD-ului la scurt timp după alegerile parlamentare din 2024.
SOS România pare să se fi fragmentat, dând naștere mai multor grupuri politice. Unul dintre acestea, PACE, cu o afiliere evidentă față de PSD, a apărut în contextul apariției primelor tensiuni în fosta Coaliție de guvernare. Un alt grup, ”Uniți pentru România”, format în luna mai și condus informal de fostul premier Victor Ponta, a reușit să atragă trei parlamentari, tot de la SOS.
O parte dintre parlamentarii care au părăsit SOS România au ajuns în tabăra AUR, în timp ce grupul ”neafiliaților” a adunat aleși proveniți din diverse formațiuni politice.
Recorduri negative la schimbări de grup
În ceea ce privește parlamentarii care au demonstrat cea mai mare ”mobilitate” politică, Andrei Csillag și Gheorghe Petru Pîclâșan dețin un record negativ, fiecare făcând câte cinci schimbări de grup parlamentar. Aceștia au trecut de două ori prin POT și la grupul neafiliaților, plus o dată prin ”Uniți pentru România”. Jianu Iosif și Moiseev Alexandrin au trecut prin câte patru grupuri parlamentare, după ce și-au părăsit formațiunea SOS România și au ajuns, pe rând, la PSD și PNL. Situația reflectă o instabilitate notabilă în rândul clasei politice.
Sursa: România TV
