Inteligența artificială generativă nu mai este de mult un simplu proiect de laborator sau o tehnologie de nișă; ea a devenit deja un element integrat în viața cotidiană a unei noi generații de tineri europeni. Date recente pentru anul 2025 relevă o transformare profundă în modul în care aceștia interacționează cu tehnologia, influențând nu doar educația, ci și viața socială și dezvoltarea competențelor digitale. Într-un peisaj digital în continuă evoluție, tinerii între 16 și 24 de ani sunt cei mai avizați utilizatori, aproape două treimi dintre ei folosind instrumente de inteligență artificială generativă într-un singur an. Această cifră este aproape dublă față de media generală pentru populația cu vârsta între 16 și 74 de ani, indicând o ruptură clară între generații în modul în care percep și integrează AI-ul în viața lor.
### AI-ul, parte integrantă a vieții personale și educației
Pentru tinerii europeni, inteligența artificială nu mai reprezintă o noutate, ci devine o extensie firească a mediului digital în care trăiesc. În ceea ce privește utilizarea personală, aproape jumătate dintre aceștia folosesc AI pentru scopuri variate, de la crearea de conținut și divertisment, la organizarea activităților cotidiene sau explorarea informațiilor. Acest sprijin digital devine rapid un element esențial în viața lor de zi cu zi, în condițiile în care AI-ul este perceput ca o unealtă la fel de naturală ca motoarele de căutare sau rețelele sociale.
În domeniul educației, tendința este și mai clară. Aproape 40% dintre tinerii europeni utilizează aceste instrumente AI pentru învățare, față de un procent mult mai scăzut în rândul populației adulte. În acest context, inteligența artificială devine un partener de nădejde în procesul educațional informal, fiind integrată în modul de documentare, învățare asistată și generare de sinteze. Abordarea nu mai vizează o disciplină distinctă, ci o utilizare transversală, în mediile de învățare și în activitățile de studiu informale.
Chiar dacă utilizarea AI în contexte profesionale rămâne relativ similară între tineri și adulți, această situație nu trebuie interpretată ca o lipsă de oportunități pentru generația mai tânără. Dimpotrivă, digitalizarea și automatizarea sunt pe cale să schimbe radical piața muncii, iar tinerii deja acumulează abilități importante înainte de a intra efectiv pe piața forței de muncă. În opinia experților, pentru această generație, AI-ul nu mai este o tehnologie de viitor, ci o parte integrantă a mediului digital, folosită în mod natural pentru a-și atinge scopurile personale și profesionale.
### România, printre ultimele în adopție în Europa
Diferențele de adoptare a inteligenței artificiale nu sunt doar de nivel individual, ci și de ordin național. În timp ce unele state europene înregistrează procente de peste 80% la nivelul tinerilor utilizatori de AI, România se află pe o poziție mai fragilă, în zona celor mai slabe rate de adoptare. Mai puțin de jumătate dintre tinerii români între 16 și 24 de ani identifică în AI un instrument utilizabil, ceea ce indică un decalaj semnificativ față de media europeană.
Acest decalaj nu se datorează doar tehnologiei, ci unei combinații de factori structurali: acces mai redus la infrastructură digitală, probleme în sistemul educațional, lipsa unei culturi digitale solide și politici publice insuficiente pentru a stimula învățarea și utilizarea tehnologiilor avansate. Într-o țară în care AI-ul devine din ce în ce mai mult un indicator al diferențelor digitale, această situație nu face decât să sublinieze cât de mult mai are de recuperat România în construirea unei societăți informatizate.
În plus, adoptarea AI-ului în rândul tinerilor nu mai reprezintă doar un pas spre viitor, ci o realitate prezentă. Generația tânără crește cu această tehnologie, iar diferența majoră nu mai constă în dacă o utilizează sau nu, ci în cât de critic o înțelege și o folosește. Pe măsură ce accesul și familiaritatea cu AI-ul cresc, se întrezăresc și noi stigmale sociale: cei care vor putea învăța să valorifice potențialul tehnologiei și cei care vor rămâne pasivi, vor sta în fața unei noi linii de diviziune socială.
Astfel, perspectivele pentru următorii ani sunt clare: AI-ul devine o componentă esențială a vieții tinerilor, iar diferențele în modul în care este înțeles și utilizat vor shapează în continuare structura socială și profesională a Europei, dar mai ales a României. Într-o lume în care tehnologia avansează cu pași repezi, capacitatea de adaptare și de înțelegere critică a inteligenței artificiale va fi, fără îndoială, cheia succesului.
