Termoenergetica, aproape de colaps din cauza datoriilor uriașe și a pierderilor de apă, se află în pragul unor măsuri drastice
Compania municipală Termoenergetica, responsabilă cu asigurarea încălzirii în București, se confruntă cu grave dificultăți financiare, chiar din momentul înființării sale, începând cu anul 2019. Potrivit unui proiect de hotărâre prezentat în Consiliul General al Municipiului București, compania acumulează pierderi financiare semnificative, cauzate în mare parte de gestionarea defectuoasă și de infrastructura în stare avansată de degradare.
Pentru a analiza mai în profunzime cauzele acestor deficite, autoritățile propun demararea unui audit extern. Scopul este de a identifica motivele pentru care datoriile companiei au crescut atât de mult și de a stabili soluții concrete pentru stingerea acestora. În același timp, responsabilii vor să evalueze situația financiară, operațională și managerială a societății pentru a putea recupera pierderile și pentru a corecta deficiențele în funcționare.
Pierderi financiare accentuate și datorii uriașe
Ultimele cifre arată clar felul în care problemele s-au aggravate în timp. La începutul anului 2026, datoriile totale ale companiei ajunseseră la aproape 1,6 miliarde de lei, din care peste 1,4 miliarde sunt către furnizorul principal de energie termică, ELCEN București. În același timp, Termoenergetica însuma doar puțin peste 720 de milioane de lei în creanțe, majoritatea provenind din subvenții și compensații plătite de Primăria Capitalei. Diferența dintre datorii și încasări depășea astfel 887 de milioane de lei, o pierdere clară, adunată pe parcursul mai multor ani de gestionare defectuoasă.
Această disparitate reflectă nu doar dificultatea de a acoperi costurile, ci și incapacitatea companiei de a recupera banii necesari pentru funcționare. În condițiile în care bucureștenii plătesc pentru încălzire aproape 60% din costuri, diferența trebuie acoperită de bugetul municipal, ceea ce devine tot mai dificil în contextul unui sistem economic din ce în ce mai fragil.
De ce s-au ajuns în această situație? Cauzele principale ale pierderilor
Un aspect critic relevat în documente indică vechimea echipamentelor de peste 40-50 de ani și starea avansată de degradare a rețelelor de distribuție. Sistemul funcționează aproape la limita de avarie, fiind afectat de un număr semnificativ de avarii și întreruperi programate pentru reabilitare. Pierderile de căldură și volumice sunt de-a dreptul alarmante, în 2025 atingând 38,48%, iar volumul de agent termic pierdut în anul 2024 fiind de peste 17,5 milioane de metri cubi.
În plus, infrastructura veche și nepăsarea anterioară au dus la pierderi masive de apă, ajungând la circa 2.000 de tone pe oră în sezonul trecut, o cifră care indică spărturi majore sau avarii nesoluționate. Toate aceste probleme generează un cerc vicios, în care costurile de întreținere și de reparare cresc exponential, iar capacitatea companiei de a încasă bani rămâne insuficientă.
Nerealizarea unui management eficient al pierderilor și subfinanțarea sistemului de către autorități au agravat această stare de fapt. Pierderea continuă a caldurii, combinate cu infrastructura uzată și deficitul de resurse financiare, a dus la o situație aproape critică, cu riscul de a fi nevoie de măsuri de restructurare profundă sau chiar de faliment.
Perspectiva unui audit și a reformei
Primarul general Ciprian Ciucu, aflat la început de mandat, a dat ordini clare pentru realizarea unui audit extern, ca prim pas în planul de redresare a Termoenergetica. În discursurile sale, edilul a exprimat clar temerile legate de repetarea scenariului falimentului RADET, societatea anterioară care a fost desființată. “După ce RADET a fost desființată și înlocuită cu Termoenergetica, această din urmă are fix aceleași probleme pe care le-a avut RADET-ul: în fiecare an de la (re)înființare a avut pierderi uriașe”, a afirmat Ciucu.
El a subliniat că reformele vor fi dure și politice, dar necesare pentru salvarea sistemului de termoficare din Capitală. Chiar dacă în prezent nu există încă soluții concrete, planul vizat implică reevaluarea întregui management și identificarea unor căi de reducere a pierderilor și de eficientizare a distribuției, într-un efort de a evita colapsul total.
În ultimele zile, în speranța de a preveni o criză totală, autoritățile au început să acționeze mai ferm. În același timp, problemele vechi ale infrastructurii și de natură financiară rămân figuri imposibil de ignorat, iar perspectiva unui sistem funcțional și sustenabil a devenit, din nou, un obiectiv aproape utopic fără reforme radicale. Răbdarea bucureștenilor va fi testată în lunile următoare, atunci când rezultatele unui audit serios vor putea oferi o imagine clară a unei soluții reale pentru criza sistemului de termoficare din capitală.
