Rețelele de termoficare din București, care în ultimii ani păreau să se stabilizeze după o perioadă de criză, înregistrează acum o agravare alarmantă. După o perioadă de speranță, care a fost legată de reducerea pierderilor și reabilitarea sistemului, cifrele recente indică o regresie vizibilă în funcționarea infrastructurii de încălzire a capitalei. Data oficială arată că, în sezonul trecut, debitul de apă de adaos a atins valori critice, semnificând o degradare mult mai rapidă decât ritmul de reparații și modernizare.
Degradare rapidă și avarii majore
După doi ani de pe o pantă ascendentă a stabilizării, rețeaua de termoficare concedă, în mod evident, în fața presiunii crescute. Deși nu mai sunt semnale de avarii mari pe magistrale, sistemul pe care mii de bucureșteni îl folosesc zilnic începe să cedeze la scurt timp după fiecare iarnă. Anul trecut, o avarie majoră la CET Sud a lăsat aproape 3.500 de blocuri fără căldură și apă caldă, fiind a doua astfel de problemă îndecurs de doar zece zile.
Această situație contrastează cu optimismoul anului 2023, când capitalele anunța reducerea nevoii de apă de adaos, semn al unei îmbunătățiri a infrastructurii. Însă, iarna trecută, trendul s-a inversat, rupând acea iluzie de redresare. Conform datelor Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), debitul mediu de apă de adaos pentru 2024 a fost de aproximativ 1.998 de tone pe oră, o creștere semnificativă față de minimul de 1.802 tone înregistrat în 2023. Această diferență de aproape 200 de tone indică re-apariția avariilor vechi sau apariția unor noi fisuri în rețea, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor de reabilitare.
Impactul pierderilor asupra bugetului și infrastructurii
Pierderile de apă, care aproape au atins pragul de 2.000 de tone pe oră, reprezintă o problemă majoră nu doar din punct de vedere tehnic, ci și financiar. Acestea se traduc în subvenții uriașe pentru municipalitate, întrucât apa consumată suplimentar este plătită din bugetul local. Pentru o perspectivă, această cantitate de apă poate umple peste 14.600 de căzi de apartament în fiecare oră, adică apa necesară pentru igiena unui oraș de mărimea unei mici provincii.
Eficiența sistemului și cauzele degradării
Rețeaua pare să cedeze sub presiunea pierderilor masive, în timp ce infrastructura veche a CET-urilor și lipsei de modernizări majore în ultimii ani agravează problema. În ultimii ani, situația s-a deteriorat accentuat: în mandatul fostului primar Sorin Oprescu, creșterile de pierderi erau constante, însă urgența a crescut drastic în timpul administrației Gabrielei Firea, după ce investițiile promițătoare s-au transformat în unelte ale avariilor frecvente, creșteri ale pierderilor și costuri suplimentare pentru întreținere.
Nicușor Dan, actualul primar, se confruntă cu o situație critică și, deși în 2022 și 2023 s-au observat mici îmbunătățiri, sezonul 2024 pare să fie unul de criză accentuată. Pierderile uriașe de apă nu țin doar infrastructura, ci și echipamentele de la ELCEN, care trebuie să pompeze constant volume uriașe pentru a menține presiunea necesară funcționării.
Contextul istoric și perspectivele viitoare
Dezvoltarea nesustenabilă a sistemului, coroborată cu lipsa modernizărilor capitale, a dus la o situație în care civilii și administrația trebuie să facă față unor costuri invizibile, generate de furtul de apă din rețea. În plus, infrastructura veche a CET-urilor continuă să pună în pericol stabilitatea sistemului de încălzire, în special dacă nu vor fi făcute investițiile necesare în modernizare și întreținere.
În timp ce autoritățile promit măsuri de modernizare, aceste probleme persistă, iar evoluția din următoarele luni va arăta dacă Bucureștiul va fi capabil să oprească această spirală descendentă. În condițiile unui sezon rece deosebit de dificil, viitorul sistemului de termoficare din capitala României pare încă în suspensie, cu semne clare că, fără intervenții radicale, nerealizate până acum, criza va continua și se va agrava.
