Tehnologia „zero-click” revoluționează spionajul digital, ridicând noi semne de întrebare asupra limitelor supravegherii
Un nou tip de tehnologie de supraveghere, denumit „zero-click”, creat de startup-ul israelian Radiant Research Labs, a stârnit deja controverse majore în domeniul securității cibernetice și al drepturilor omului. Lansată în mai 2023, această inovație permite accesul la dispozitivele utilizatorilor fără a fi necesară o acțiune din partea acestora, cum ar fi deschiderea unui link, descărcarea unui fișier sau interacțiunea cu mesajele, reprezentând astfel un vârf în tehnologia de spionaj digital modern.
Un instrument de supraveghere extrem de subtil, cu potențial de utilizare controversată
Denumirea „zero-click” face referire la capacitatea acestor instrumente de a penetra dispozitivele țintă fără ca utilizatorul să fie conștient de aceasta. Astfel, o persoană poate fi urmărită sau interceptată în mod discret, fără ca măcar să fie nevoie ca utilizatorul să răspundă vreodată unei notificări sau să dea o aprobare explicită. Această tehnologie sugerează o evoluție drastică față de metodele tradiționale de hacking, care implicau de obicei acțiuni active din partea țintei sau a operatorului de supraveghere.
Conducerea companiei Radiant este formată din Tal Slomka și Tzvika Moschkowitz, personalități cu un trecut solid în domeniul serviciilor secrete israeliene și în cadrul controversialului fost furnizor de software de supraveghere NSO Group. Această apropiere de elitele serviciilor secrete sugerează o expertiz profundă în domeniul culegerii de informații, dar și un potențial de utilizare pe scară largă a acestor tehnologii, inclusiv în contexte geopolitice delicate sau în campanii de spionaj cibernetic.
Implicații în contextul conflictului din Orientul Mijlociu
După atacurile din 7 octombrie 2023, în care au fost implicați factori din zona conflictului israelo-palestinian, Radiant a fost rapid vizibilă în ecosistemul de securitate al Israelului, oferind serviciilor de informații tehnologie de ultimă oră pentru localizarea ostaticilor deținuți în teren. Potrivit surselor apropiate companiei, în ultimii ani, Radiant a dezvoltat într-un timp scurt aproximativ zece tehnologii majore, majoritatea fiind clasificate și utilizate în urma unor ordine guvernamentale stricte.
Aceasta ridică, însă, întrebări legate de limitele etice și legale ale utilizării acestor tehnologii, mai ales în contextul în care alte companii din domeniu au fost sancționate pentru abuzuri privind drepturile omului sau pentru că au furnizat software de interceptare jurnaliștilor și activiștilor. În ciuda acestor obstacole, Radiant susține că nu vinde „software de spionaj la cheie”, ci se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii tehnologice – „motorul” pentru astfel de unelte.
Inițiative de colaborare și controverse globale
Reprezentanții companiei afirmă că operează aproape exclusiv în colaborare cu state democratice, conform strategiei Ministerului Apărării din Israel, ceea ce ridică întrebări importante asupra transparenței și responsabilității în utilizarea acestor tehnologii. În lumea tot mai polarizată a securității cibernetice, utilizarea acestor unelte de cercetare și urmărire devine un subiect de dezbatere intensă, mai ales în condițiile în care organisme internaționale și organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscului de abuz.
Pe fondul sancțiunilor recente și al criticilor globale, perspectivele pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor „zero-click” sunt încă instabile. În timp ce susținătorii afirmă că astfel de tehnologii pot salva vieți și pot ajuta la prevenirea terorismului, o parte semnificativă a opiniei publice și a comunității internaționale se întreabă dacă nu cumva emergența acestor „armament digital” va duce, în anumite contexte, la încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.
În final, evoluția rapidă a tehnologiilor de supraveghere fără interacțiune umană rămâne o temă de actualitate, iar modul în care statele și companiile vor reglementa și controla aceste inovații va avea, fără îndoială, impact asupra viitorului libertăților digitale și al drepturilor omului la nivel global.
