Tensiuni tot mai mari între angajați și tehnologie: anxietatea provocată de inteligența artificială devine subiect de terapie
Pe măsură ce inteligența artificială (AI) își continuă ascensiunea, nu doar companiile o implementează, ci și angajații simt din ce în ce mai puternic impactul. Discuțiile despre AI au început să devină frecvente în sălile de terapie, unde tot mai mulți oameni încep să se confrunte cu temeri legate de locul lor de muncă și de viitorul profesional, într-un context în care tehnologia pare să avanseze cu o viteză uluitoare.
Anxietatea angajaților în fața AI: de la îngrijorări la reflecție personală
În ultimii ani, terapeuții remarcă o creștere semnificativă a numărului de clienți care aduc în discuție probleme legate de impactul AI asupra vieții lor. Emma Kobil, consilier în Denver, observă cu îngrijorare cum oamenii își exprimă temeri legate de pierderea locurilor de muncă: “Am avut clienți care și-au pierdut locul de muncă din cauza AI, și este ceva ce am abordat în ședințele noastre”. Emoțiile manifestate variază de la șoc și neîncredere, până la teamă privind competențele lor în fața unei forțe tehnologice în continuă schimbare.
Detaliile acestor temeri sunt în ton cu rezultatele unui sondaj recent, conform căruia peste 38% dintre angajați se tem că sarcinile lor se vor dezafecta în viitorul apropiat, pe fondul avansurilor rapide ale AI. În plus, un studiu al Institutului de Tehnologie din Massachusetts a indicat că aproximativ 11% din piața muncii din SUA ar putea fi automatizată, ceea ce accentuează sentimentul de vulnerabilitate.
Teama de inutilitate și reflecția personală
Psihologii evidențiază faptul că cea mai frecventă preocupare a celor aflați în terapie este impactul asupra securității locului de muncă, dar și frica de a deveni redundant. “Ceea ce aud cel mai des este teama de a deveni inutil. Oamenii încep să-și pună la îndoială judecata, alegerile sau viitorul”, explică Harvey Lieberman, specialist în psihologie clinică.
Terapeuții recomandă o abordare conștientă a acestor anxietăți, încurajând persoanele să reflecte la valoarea personală care nu poate fi cuantificată exclusiv în contextul muncii. Ben Yalom, psihoterapeut din San Diego, subliniază importanța de a înțelege modul în care pierderea unui job poate activa întrebări existențiale, iar Kobil adaugă că, în astfel de momente, “o latură mai tânără, care se simte speriată de a fi lăsată în urmă”, poate fi identificată și înțeleasă mai bine.
Oportunitatea de a redeschide alte uși
Un sprijin vital pentru cei aflați în fața acestor frământări este conștientizarea faptului că oamenii sunt mult mai mult decât munca lor. Potrivit specialiștilor, momentul de pierdere a onei slujbe trebuie privit și ca o oportunitate de reflecție, chiar și de reorientare. În loc să caute un nou job în mod compulsiv, unii pot decide să-și reia studiile sau să exploreze alte domenii, în special cele mai profitabile și mai stabile pe termen lung.
“Kobil sugerează că întâi trebuie să te întrebi ce vrei să faci mai departe, ce planuri ai pentru viitor”, explică ea. Această abordare deschide calea pentru transformări personale, iar ocaziile de a începe o nouă carieră sau de a investi în educație pot diminua sentimentul de pericol și pot ajuta la o reconstrucție mai lentă și conștientă.
Privind spre viitor, se pare că adaptabilitatea și reevaluarea propriilor obiective devin abilități esențiale într-un peisaj al muncii care evoluează rapid. În timp ce tehnologia continuă să avanseze, psihologii și experții în resurse umane subliniază nevoia de a sprijini angajații nu numai prin programe de recalificare, ci și prin susținere emoțională, pentru a face față anxietăților generate de un viitor tot mai incert.
