Taxa „Temu” de 25 de lei pe coletele din afara Uniunii Europene a gravitat transporturile aeriene către alte țări, cu pierderi semnificative pentru economia României
Aplicarea taxei de 25 de lei pe coletele extracomunitare, cunoscută drept „taxa Temu”, a avut un impact aproape instant asupra traficului de marfă aeriană în România. Decizia, anunțată încă din vară și intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2026, nu doar că nu a adus beneficiile fiscale anticipate, ci a produs o adevărată explozie a relocării fluxurilor logistice în alte țări, în special în Ungaria, afectând sever bugetele statului și ale infrastructurii aeroportuare.
„Marii retaileri au redirecționat fluxurile logistice către Budapesta”
Marii operatori de logistică, conștienți de consecințele măsurii fiscale, au anticipat schimbarea și au început să reorganizeze rutele încă din lunile care au precedat oficial intrarea în vigoare a taxei. Începând cu ultimele luni ale anului trecut, fluxurile de colete au migrat masiv către Ungaria, acolo unde taxele vamale și TVA-ul sunt mai prietenoase. În acest fel, Henkel, AliExpress sau Alibaba și-au mutat sediile funcționale și depozitele în apropierea graniței, pentru a evita impactul economic asupra operațiunilor.
Realitatea este dură pentru aeroportul Otopeni, care odinioară procesa peste 7 milioane de colete anual, demonstrându-și astfel statutul de nod logistic regional. În semestrul II al anului trecut, volumul de marfă a depășit 20.000 de tone, o cifră care reflecta un trafic intens și o contribuție importantă la bugetul pe segmentul de transport aerian. Însă, odată cu anunțarea taxei, aceste cifre au luat rapid direcții alternative, cauzând o scădere abruptă a traficului.
Datele oficiale indică o diminuare semnificativă chiar înainte de implementare. În noiembrie 2025, traficul cargo s-a contractat cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului anterior, fiind înregistrate doar 3.461 de tone transportate, față de 4.309 tone în noiembrie 2024. Această tendință descendentă s-a accentuat în decembrie, cu o scădere de peste 5,5%, semnalând nu doar o prevenție a operatorilor, ci și o agravare a pierderilor pentru aeroport.
Anul trecut a fost marcat de o reducere abruptă a volumelor comerciale
Lipsa previziunii și, implicit, a adaptării rapide din partea autorităților și operatorilor autohtoni a dus la un recul serios al comerțului electronic, având în vedere sezonul de Black Friday și sărbătorile de iarnă, momente de vârf pentru comerțul online. În condițiile în care traficul de cargo în noiembrie 2025 a scăzut cu aproape 20%, perspectivele pentru primul trimestru al anului sunt îngrijorătoare, oficialii anticipând o continuare a trendului descendent.
Raționamentul administrativ și efectele pe termen lung
Decizia de a introduce taxa a fost motivată de guvern drept o sursă de venituri suplimentare, dar rezultatele demonstrează contrariul. Operatorii globali precum Temu, Shein sau Alibaba, conștienți de impactul fiscal, au înființat filiale juridice în alte state, predominant Ungaria, pentru a evita plata taxei. Mărfurile ajung astfel prin Budapesta, unde se achită taxele vamale și TVA, iar ulterior sunt declarate livrări intracomunitare, evitând astfel taxarea de 25 de lei.
Această relocare nu doar că a erodat veniturile bugetare, ci a redus și veniturile aeroporturilor din București, în special din taxele de utilizare a infrastructurii. Pentru bugetul local și național, pierderile se cifrează în zeci de milioane de euro, iar pentru bugetul Aeroportului Otopeni, această mutare însemnă o reducere abruptă a încasărilor din taxe de parcare și aterizare.
Implicații și perspective pentru următorii ani
Planurile guvernului de a prelua controlul total asupra companiei Aeroporturi București, inclusiv decizia recentă de a răscumpăra pachetul de 20% detinut de Fondul Proprietatea, reflectă încercarea de a recâștiga controlul asupra unui sector afectat deja de declin. Cu toate acestea, lucrurile devin tot mai complicate, pe măsură ce operatorii de logistică și comercianții globali găsesc mereu noi modalități de a adapta rutele ori de a redistribui fluxurile, tocmai pentru a evita poverile fiscale.
În timp ce traficul de marfă continuă să scadă, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să contracareze aceste dinamici și să mențină România ca nod logistic regional sau vor fi nevoite să reevalueze și să ajusteze politicile fiscale și de infrastructură. Cert este că, în actualul context, relocarea fluxurilor va marca în continuare dinamica pieței de transport aerian și comerț electronic, dar și bugetul țării.
