În timp ce lumea întreagă accelerează adopția inteligenței artificiale în sectorul public, România pare să rămână în urmă, încă zbătându-se cu problemele esențiale ale digitalizării. La nivel global, utilizarea AI în administrație capătă o dinamică tot mai accentuată, iar unele state deja integrează aceste tehnologii în fluxurile zilnice de lucru ale funcționarilor. Însă, în Croația, Singapore sau India, aceste procese sunt sprijinite de politici clare, training specializat și infrastructură solidă. La polul opus, țările europene, în ciuda investițiilor și discursurilor publice pro-AI, întâmpină dificultăți în implementarea reală, iar România pare să fie, încă, la stadiul de pregătire.
Cursa pentru adoptarea AI: cine conduce și ce spune indexul internațional
Recentul Public Sector AI Adoption Index 2026, realizat de Public First pentru Center for Data Innovation, în colaborare cu Google, analizează modul în care statele implementează AI în sectorul public. Conform acestuia, diferențele dintre țări sunt uriașe: Singapore, Arabia Saudită și India sunt lideri clari, având susținerea liderilor politici și o infrastructură robustă, astfel încât AI a devenit deja parte integrantă din munca funcționarilor. În schimb, la nivel european, Franța și Germania, deși investesc în tehnologie, se confruntă cu lipsa unor strategii uniforme și dificultăți în ghidaj și acces la instrumente eficiente.
Studiul mai evidențiază o problemă acută: fenomenul de „shadow AI”, adică utilizarea neoficială a instrumentelor AI de către funcționari, din lipsa unei alternative oficiale, a unor reguli clare sau a formării specializate. Această practică riscă să creeze zone gri în gestionarea datelor și luarea deciziilor, crescând vulnerabilitatea la confidențialitate și erori nejustificate. La fel de important, autorii subliniază că simpla utilizare a unui chatbot sau a unui pilot nu reprezintă o adoptare performantă a AI, ci implementarea trebuie să fie comprehensivă, cu reguli clare, audit și integrare în procesele de zi cu zi.
România: de la planuri naționale la realități de zi cu zi
Deși nu figurează în indexul internațional, situația din România relevă dificultățile majore cu care se confruntă administrația în procesul de digitalizare. Rapoartele europene arată că doar 27,7% dintre români dețin competențe digitale de bază, o cifră alarmantă în condițiile în care infrastructura și proiectele mari, precum Cloud-ul Guvernal, sunt deja în derulare. Aceste inițiative, sprijinite de fonduri europene, urmăresc mutarea aplicațiilor și a sistemelor în medii mai eficiente și controlate. În paralel, există și o strategie națională de AI, dar diferența dramatică între documente și implementare pe teren rămâne o problemă majoră.
În realitate, doar câteva instituții mari avansează spre utilizarea practică a AI, iar progresul este încă fragil și fragmentat. Adesea, proiectele pilot se opresc la nivel conceptual, fără o tranziție spre operaționalizare completă. Diferența stă în modul în care tehnologia este introdusă: accesul la instrumente aprobate, reguli clare, formare specializată, protecția datelor și integrarea în procesul zilnic de lucru. Până acum, România pare să fie în faza de tranziție, iar ideea de a trece de la digitalizare la AI în producție abia speră să devină realitate.
Perspectiva de viitor depinde de modul în care autoritățile vor transforma promisiunile strategice în soluții concrete, utile și sigure pentru cetățeni. Într-un context european în care competiția pentru rolul de lider în AI se intensifică, România trebuie să găsească echilibrul între proiecte de anul trecut și provocările de mâine. Dar, pentru aceasta, va trebui să finalizeze procesul de digitalizare de bază și să pună bazele unei bune guvernanțe a tehnologiei, pentru a nu rămâne doar un spectator al cursei globale.
