Un student britanic paralizat după un accident de scufundări a redescoperit acum o parte din independența pierdută, utilizând un implant cerebral dezvoltat de Neuralink, compania fondată de Elon Musk. În cadrul unui studiu clinic desfășurat la Londra, Sebastian Gomez-Peña poate acum să controleze cursorul, să deschidă fișiere și chiar să joace șah, toate doar gândind la aceste acțiuni. Acest experiment promite să deschidă noi orizonturi în domeniul medicinei asistive, dar rămâne, în același timp, un moment de cotitură pentru tehnologia încă în fază experimentală.
### Cât de mult poate schimba această tehnologie viețile persoanelor paralizate?
Implantul cerebrale plasate la Londra au fost montate într-o intervenție de aproximativ cinci ore, destinat să testeze fezabilitatea și siguranța tehnologiei. În cazul lui Gomez-Peña, dispozitivul captează semnale din cortexul motor – zona de control a mișcărilor – și le transmite wireless către un computer, unde sunt interpretate în comenzi digitale. Înlocuirea mișcărilor fizice cu intenția mentală este o realizare spectaculară, dar și o revelație pentru comunitatea medicală.
Pentru pacient, această tehnologie aduce o speranță extraordinară. În urma accidentului, gesturile simple au devenit imposibile, iar încercările de a verifica dacă „revine ceva” pot fi extrem de epuizante. În aceste condiții, posibilitatea de a controla dispozitive digitale doar gândind reprezintă o etapă revoluționară în procesul de reintegrare socială și profesională pentru persoanele paralizate sever.
### Cum funcționează, concret, inovarea Neuralink
Esența acestei tehnologii constă în interfața creier-computer: un implant mic, cu electrozi extrem de subțiri, fixați în cortexul motor, și un cip conectat la creier. Robotul chirurgical de înaltă precizie, special conceput de Neuralink, a plasat electrozii în zone precise, unde înregistrează activitatea electrică a grupurilor de neuroni. Firele, de dimensiunea de zece ori mai subtire decât un fir de păr, captează semnale ce sunt transmise în timp real către cip, apoi către dispozitive externe, precum laptopuri sau tablete.
Ce face diferența într-un asemenea sistem este capacitatea de a «citi» tipare neuronale asociate cu intenții de mișcare. Procesul nu presupune citirea gândurilor în mod direct, ci recunoașterea unor modele repeatabile, care după un anumit antrenament devin din ce în ce mai rapide și mai precise. În acest mod, utilizatorul poate avea senzația că interacționează natural cu tehnologia, chiar dacă ora actuală este limitată de nivelul de dezvoltare al sistemului.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii atrag atenția că suntem abia la început. Cu doar șapte participanți în Marea Britanie și 21 la nivel global, studiul este încă în faza de experiment, iar autoritățile de reglementare nu au încă permis utilizarea pe scară largă. În plus, rămân multe întrebări legate de durabilitatea implanturilor, riscurile pe termen lung și modul în care sistemul va funcționa în viața de zi cu zi.
Pentru Gomez-Peña, însă, aceste evoluții înseamnă mai mult decât un pas tehnologic. Într-o lume în care dependența de dispozitive digitale crește exponențial, posibilitatea de a controla un computer mental devine o formă de libertate – o șansă de a rămâne conectat, de a studia, de a munci sau de a comunica fără a fi complet dependenți de un mediu fizic. În timp ce cercetările continuă și testele au nevoie de timp pentru a fi validate, vestea despre reușita studentului britanic oferă un impuls speranței: medicină la granița dintre imaginație și realitate.
