Spitalul Militar din București a făcut, în ultima vreme, valuri în domeniul achizițiilor medicale, odată cu confirmarea unui contract de peste 10 milioane de euro pentru trei roboți chirurgicali Versius. Investiția considerabilă ridică semne de întrebare despre nivelul de costuri din sectorul medical de înaltă tehnologie și despre cine sunt, de fapt, beneficiarii acestor achiziții.
### Roboți moderni, cu un preț controversat
Achiziționarea acestor trei roboți Versius, fiecare estimat la aproximativ 3,5 milioane de euro, nu a fost lipsită de controverse. În ciuda prețului exorbitant, specialistii de pe piața medicală internațională ar fi preferat, pentru această sumă, celebrele roboți Da Vinci, considerați standardul în chirurgia robotică. Însă, sursele indică faptul că achiziția a fost realizată prin firma Medical Innovation Solutions, o companie înființată recent, dar cu un portofoliu surprinzător de înalt de contracte uriașe pentru spitale din România.
### Legături suspecte și o carieră tulbure a deținătorilor
Compania, deținută de cântăreața Laura Galea, este o apariție misterioasă pe scena afacerilor românești. Înființată inițial cu activități de înregistrări muzicale, firma și-a schimbat ulterior domeniul de activitate, ajungând să opereze în comerțul cu produse farmaceutice. La prima vedere un simplu pas de rebranding, însă legăturile acesteia cu nume controversate din mediul politic și afacerist sunt o necunoscută greu de ignorat.
Familia Galea, de altfel, are o istorie agitată în domeniul medical și politic. Tatăl artistei, Cătălin Galea, este implicat în afaceri cu legături susținute cu familia fostului primar Sorin Oprescu, și a fost implicat în livrarea unei barocamere care a sustras atenția publicului anilor trecuți, fiind un element de controversă în legislație și în sistemul de sănătate. Chiar dacă au trecut aproape nouă ani de la trimiterea sa în judecată, cazul continuă să fie în litigiu, fără o decizie clară încă.
### Cifre și controverse legate de achiziție
Achiziția recentă a automatărilor de peste 10 milioane de euro a fost însoțită de o serie de întrebări legate de transparența și legalitatea procesului. În ciuda mărimii și valorii contractului, firma condusă de Galea are un portofoliu de realizări limitate și o cifră de afaceri foarte mică sau inexistentă în perioada anterioară. În 2024, firma a raportat un profit de doar 60.000 de euro și avea doi angajați, ceea ce face ca suma plătită pentru roboți să pară și mai umflată.
Mai mult, achiziția de la Spitalul Militar Central “Carol Davila” face parte dintr-un contract-cadru în valoare de 90 de milioane lei, pentru furnizarea a șase roboți chirurgicali, o sumă care ridică întrebări legate și de transparența procesului de licitație. În condițiile în care domeniul achizițiilor de înaltă tehnologie în sănătate este strict, incidentul generează suspiciuni privind posibile interese oculte și influențe politice.
### Perspective și implicații pe termen lung
Această situație scoate în evidență o tendință în domeniul achizițiilor publice din România, unde prețurile exorbitante pentru echipamente de ultimă generație sunt tot mai frecvente, iar cine sunt, de fapt, beneficiarii acestor contracte, rămâne o întrebare cu multiple răspunsuri. În timp ce anumite surse avertizează că astfel de achiziții pot fi justificabile în contextul modernizării sistemului medical, dezvăluirile despre legăturile galei și prețurile amețitoare solicită o analiză mai profundă și o responsabilizare clară din partea autorităților.
Investițiile în tehnologie avansată, cum ar fi roboții chirurgicali, sunt vitale pentru progresul medicinei, însă transparența în licitații și selecția ofertanților rămân cruciale pentru a nu compromite atât bugetul public, cât și încrederea cetățenilor în sistemul medical. În condițiile în care nume controversate și legături suspecte panoramează pe lângă aceste afaceri, rămâne de văzut dacă sistemul va triumfa în fața tentației de a seta prețuri exagerate, sau dacă legitimitatea și transparența vor deveni normele în achizițiile publice din sănătate.
