Inteligența artificială avansează cu pași repezi, schimbând fundamental modul în care societatea percepe muncă și productivitate, însă impactul său rămâne încă relativ lent și subtil în materie de ocupare a forței de muncă. În timp ce preocupările privind un val de șomaj în masă sunt din ce în ce mai frecvent auzite, economiștii avertizează că adevăratele riscuri se află în altă parte, în modul în care această tehnologie va modifica distribuția bogăției și competențele necesare pentru a supraviețui în economia viitorului.
### Înlocuiri de joburi: o evoluție graduală, nu o revoluție
Deși instrumente precum ChatGPT și alte modele de inteligență artificială avansează rapid, nivelurile de ocupare în cele mai mari economii ale lumii nu indică încă un declin dramatic al locurilor de muncă. În Uniunea Europeană, rata șomajului aproape de minime istorice, iar în Statele Unite și Regatul Unit, cifrele sunt comparabile cu perioadele de boom economic din trecut. Această situație se datorează, în principal, faptului că tehnologia, de-a lungul istoriei, a avut tendința de a elimina anumite roluri, dar și de a crea altele noi, mai adapate vremurilor.
Experții subliniază că, în ciuda avansurilor, inteligența artificială nu reprezintă o revoluție rapidă, ci unul proces lent, asemănător cu răspândirea computerelor sau a internetului. Majoritatea schimbărilor se petrec gradual, oferind astfel societății și economiei o șansă să se adapteze. De exemplu, în domeniul sănătății, radiologii au fost cândva considerați pe cale de a fi înlocuiți de algoritmi, însă în prezent acești specialiști folosesc AI pentru a-și crește eficiența și precizia, păstrând totodată acționarea umană esențială în interpretări și decizii.
### Riscul inegalității și concentrarea bogăției
Un punct critic în discuțiile despre inteligența artificială ține de riscul ca beneficiile acesteia să fie distribuite inegal. Cercetările sugerează că, în special, profesioniștii foarte calificați și antreprenorii sunt cei care câștigă cel mai mult din utilizarea AI, în timp ce o masă largă de muncitori are dificultăți în a valorifica potențialul acestei tehnologii pentru a-și crește veniturile sau productivitatea.
Această dinamică poate accentua și mai mult diviziunile economice deja existente, creând o segregare între o Elite digitală, controlând sistemele AI și câștigând din beneficiile acesteia, și o masă de muncitori blocată în joburi cu productivitate scăzută. În contextul în care competențele de a utiliza AI devin, în sine, o abilitate esențială, riscul de a fi lăsați în urmă devine tot mai pregnant.
### Noile provocări pentru societate și economie
Una dintre cele mai urgente provocări, spun economiștii, este ca societățile să își adapteze politicile pentru a asigura că tehnologia este folosită în mod responsabil și echitabil. Conform economistului Renaud Foucart, “societățile trebuie să se concentreze pe a se asigura că lucrătorii folosesc AI pentru a-și îmbunătăți competențele, nu pentru a deveni subordonați mașinilor.”
Istoria ne arată că tehnologiile, deși aduc beneficii, pot face tranzițiile dificile și dureroase. Avansul AI, dacă nu este gestionat cu grijă, riscă să adâncească inegalitățile și să exacerbeze pierderea locurilor de muncă în sectoare tradiționale. În viitor, succesul va depinde de abilitatea societății de a crea un sistem de educație și formare adaptat acestor noi realități, astfel încât infrastructura umană să nu fie lăsată în urmă.
Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, perspectivele arată că inteligența artificială va rămâne o forță lentă, dar sigură, în transformarea societății, iar modul în care vom gestiona această schimbare va determina dacă ea va servi ca motor al progresului sau va amplifica inegalitățile existente.
