Fenomenul fraudelor cibernetice a trecut de faza simplelor înșelătorii cu e-mailuri prost scrise și promisiuni absurde. În 2026, atacurile se sfârșesc mai rapid, sunt mai ieftine și mai bine realizate, încât chiar și persoanele cu o bună doză de scepticism pot fi păcălite. Întreaga strategie infracțională evoluează rapid, fiind susținută puternic de progresul tehnologic în domeniul inteligenței artificiale generative. Astfel, infractorii pot automatiza social engineering-ul, personaliza mesajele și imita identitățile cu un realism care le reduce semnificativ șansele de a fi descoperiți.
Frauda devine o amenințare constantă, nu doar un incident izolat
Amenințările cibernetice nu mai țin doar de domeniul IT sau de câteva cazuri nebănuite. Acum, conturile furate, furtul de identitate, și “facturile” false trimise pe email s-au transformat în susținere zilnică a unui val de atacuri din ce în ce mai sofisticate. În loc să fie incidente rare, acestea devin o presiune continuă, o parte integrantă a activităților de zi cu zi pentru mulți oameni și companii. În joc nu mai este doar o pagubă majoră, ci o serie de mici pierderi care, la sfârșit, pot duce la un dezastru financiar sau de reputație. În plus, în timp ce ransomware-ul blochează sistemele și obligă la reacții rapide, frauda pătrunde subtil, în spatele ușii închise a vieților noastre digitale, punând în pericol plăți și operațiuni uzuale.
Schimbarea de paradigmă în modul de abordare a riscurilor – de la ransomware la frauda continuă
De altfel, acest nou context reconfigurează și prioritățile liderilor de afaceri. Recent, World Economic Forum a evidențiat o schimbare majoră: frauda cibernetică și riscurile generate de inteligența artificială au depășit deja ransomware-ul în ochii CEO-urilor. În timp ce amenințarea cu bloca sistemele și răscumpărarea a devenit mai vizibilă, fraudă persistă în culisele operațiunilor zilnice, fiind mai greu de observat și de prevenit. Ea se infiltrează printre incidentele mici și medii, exploatând în special credința și obișnuința angajaților de a nu acorda atenție mesajelor aparent normale, dar false.
Când amenințarea majoră vine de la multiple incidente mici, e nevoie de o abordare diferențiată, și nu doar de măsuri de protecție clasice, precum back-up sau segmentarea rețelei. Un singur angajat care vădește un “sentiment de urgență” și trădează răbdare sau neglijență poate fi ținta unei escrocherii sofisticate, irosind toate eforturile de prevenție. În același timp, răspândirea AI-ului sporește riscurile: vulnerabilitățile sistemelor devin mai vizibile, iar atacatorii câștigă teren rapid, necesitând adaptarea urgentă a procedurilor.
Imitarea și furtișagul digital – noile arme ale infractorilor
Până de curând, tentativa de fraudă putea fi identificată după greșelile gramaticale, formulările rigide sau adresele nefirești. Acum, însă, inteligența artificială generativă poate produce texte coerente, adaptate culturii și limbii fiecărui utilizator, imitând stilul doveditului interlocutor sau chiar identitatea organizată a unui brand de încredere. Astfel, “mesajele perfecte” devin o nuca tare pentru vigilența utilizatorilor, reducând spațiul de reacție.
Mai trist, impersonarea devine mai accesibilă și mult mai credibilă. Atacatorii pot construi scenarii fake, în care un coleg sau un client fictiv “are nevoie urgentă” de anumite informații sau fonduri. La rândul lor, deepfake-urile și imitațiile vocale sporesc riscul de înșelătorii de nivel înalt, în care un apel aparent autentic poate convinge chiar și cei mai sceptici. În astfel de situații, verificarea a devenit singura armă eficientă, iar tehnologia nu este întotdeauna de ajuns dacă nu vine însoțită de un reflex de verificare profundă.
Lipsurile din piața forței de muncă și dependența de automatizare – combinația riscantă
Un alt factor de vulnerabilitate îl reprezintă deficitul acut de specialiști în domeniu. În ciuda recunoașterii nevoii de oameni calificați, piețele de recrutare nu pot face față, iar bugetele alocate pentru prevenție și răspuns la incidente sunt insuficiente. Astfel, multe companii gestionează incidentul abia după ce se întâmplă, sau utilizează automatizarea la limitele siguranței. Instrumentele AI pot accelera detectarea anomaliilor sau pot automatiza unele decizii, dar dacă sunt folosite necorespunzător, pot provoca mai mult rău – fie prin decizii greșite, fie prin configurări improvizate.
În același timp, această combinație devine o capcană: un sistem automatizat cu o monitorizare insuficientă poate părea o soluție, dar riscă să fie o sursă majoră de pierderi sau de compromisuri. În loc să fie o barieră impenetrabilă, tehnologia devine un limitator dacă nu este susținută de proceduri și de o echipă calificată. Pentru companii, însă, efectele unei fraude nu se măsoară doar în bani: o reputație șubredă, provocări în relațiile cu clienții și dificultăți în gestionarea crizelor pot avea consecințe pe termen lung.
Ce pași concreți pot fi făcuți pentru reducerea riscurilor
Rezistența la aceste atacsuri complexe trebuie construită în jurul unei reguli simple, dar eficiente: verificarea identității prin canale secundare. În cazul unor solicitări urgente de transferuri sau modificări ale datelor bancare, este esențial să fie validate telefonic sau printr-un mesaj prealabil, pe un canal sigur. În același timp, utilizatorii trebuie să adopte parole unice, gestionate cu ajutorul unor instrumente dedicate, și să activeze autentificarea în doi pași peste tot acolo unde e posibil. Un efort constant de conștientizare, chiar dacă uneori pare simplist, este cea mai bună apărare: nimic nu înlocuiește gogoașa de scepticism, chiar și în fața mesajelor aparent impecabile.
În esență, combaterea fraudelor cibernetice devine o chestiune de cultură, de reguli și de vigilență permanentă. AI-ul a făcut lucurile mai facile pentru cei rău intenționați, dar răbdarea, verificarea și educația continuă rămân cele mai eficiente arme în lupta pentru control și siguranță în lumea digitală. Iar dacă, în ultimele luni, evoluțiile în domeniu arată ceva clar, este că infractorii nu vor să stea pe loc. Așa că și noi trebuie să ne adaptăm rapid, dacă dorim să păstrăm controlul asupra vieților și afacerilor noastre.
